27 noiembrie 1972 – o zi mohortă de toamnă n care la Piteşti s-au adus, spre a fi plantaţi n centrul oraşului, 3.000 de bulbi de lalele şi 100 de zambile. Aceştia proveneau de la un floricultor amator, Weill Alois, din Arad, şi de la piaţa de flori din Oradea.

Nimeni nu s-a gândit atunci că acea zi va însemna pentru Piteşti un destin, acela de a deveni n scurt timp un oraş al florilor, căruia de nenumărate ori i s-a spus Olanda Romniei.

In primăvara anului 1973 aceştia au înflorit spre surprinderea şi bucuria locuitorilor. Acesta a fost debutul floricultorilor şi peisagiştilor piteşteni privind cultura florilor bulboase n zonele verzi. Achiziţionarea de bulbi şi bulbili a continuat şi n următorii ani, 1975-1976, ajungându-se la un număr de 58.000 lalele, 1.000 narcise, 1.000 muscari, 100 crocus şi 250 zambile. Furnizori au fost Laboratorul de Floricultură Eforie Nord din cadrul Staţiunii de Cercetări pentru Pomicultură Constanţa, întreprinderea de Sere Codlea, Ferma anexă Băneasa – Bucureşti a CC al PR şi acelaşi floricultor din Arad. S-a reuşit a se planta o colecţie de lalele provenită de la Eforie Nord cuprinzând 58 de soiuri din toate grupele floricole n aşa fel ca înflorirea lor să înceapă la 20 martie şi să se termine n jurul datei de 20 mai. Ea a fost amplasată pe strada Victoriei, n partea de est a catedralei „Sf. Gheorghe”, lingă Florăria „Fortuna”, fiind ulterior mutată lingă Teatrul „Al. Davila”.

Colecţia alcătuită pe principiile arhitecturii peisagere a fost o mare reuşită prin armonia figurilor geometrice, cromatică, succesiunea perioadelor de înflorire şi combinaţia lalelelor cu elemente de fundal ca miozotis, pansele şi bănuţei.

In primăvara anului 1977 s-a realizat cea mai frumoasă cultură de lalele, narcise, zambile, crocus şi muscari, ceea ce i-a determinat pe conducătorii Administraţiei Publice Locale şi pe specialiştii peisagişti – floricultori să se preocupe n continuare de extinderea acestor flori n zonele verzi ale municipiului Piteşti.

In aceeaşi perioadă s-a desfăşurat n sala sporturilor din oraş o consfătuire cu toţi oficialii judeţului de la nivel judeţean până la nivel comunal. Au participat mii de deputaţi din tot judeţul Argeş. Cum era obiceiul timpului, au fost invitaţi toţi conducătorii întreprinderilor şi instituţiilor judeţene, printre care şi directorul Trustului Pomiculturii Mărăcineni-Piteşti, dr. ing. Ilarie Isac. Proaspăt locuitor al Piteştiului, sosit n primăvara aceluiaşi an pentru a prelua funcţia amintită, domnul Ilarie Isac a fost profund impresionat de explozia florală de lumină şi culoare din centrul oraşului, de ineditul ei şi s-a gândit că realizarea edililor de aici trebuie aflată de toată ţara. Participând neimplicit la consfătuire, s-a gândit la o posibilă expoziţie de flori căruia i-a dat un nume, „Simfonia lalelelor”.

Pornind de la aceasta, ideea respectivă a fost împărtăşită şi preluată cu entuziasm de grupul de tehnicieni şi ingineri ai spaţiilor verzi din Piteşti, Pacea Gheorghe, Popa Alexandru şi Pungogi Mircea care, ajutaţi şi sprijiniţi puternic de organele administraţiei primăriei şi anume Valeriu Nicolescu, primar al municipiului Piteşti, Petre Popa, vicepreşedinte al municipiului, şi Nicolae Ernst, arhitecul-şef al oraşului, au pus bazele manifestării „Simfoniei lalelelor”.

In toamna aceluiaşi an s-au mai cumpărat 16.000 de bulbi de lalele şi 3.000 narcise de la Laboratorul de Floricultură Eforie Nord. La începutul anului 1978 s-a hotărât de către factorii decizionali ai primăriei ca prima ediţie a acestei manifestări să aibă loc n primăvară şi să cuprindă o expoziţie naţională de flori şi un simpozion pe tema „Integrarea florilor n viaţa oamenilor”. Era o idee temerară dat fiind că o asemenea expoziţie de mare anvergură nu se mai organizase din 1967 la Timişoara.

A venit primăvara şi n martie-aprilie brânduşele, zambilele, narcisele, muscariile şi lalelele au înflorit luminând prin cromatica şi gingăşia lor centrul oraşului, prefigurând o simfonie a culorii şi a bunului gust – „Simfonia lalelelor”. Aceasta a fost atmosfera primei ediţii a expoziţiei naţionale de flori, plante de apartament şi aranjamente florale, care avea să devină tradiţională, întinzându-se pe parcursul a 30 de ani, ducând faima Piteştiului n toată ţara şi n afara ei.

Iată ce-şi amintesc despre geneza acestei manifestări părinţii ei spirituali.

Ing. Gheorghe Popa, fost inginer şef al Administraţiei Serelor, Pepinierelor şi Parcurilor Piteşti (1966-1979):

„mi amintesc cu deosebită plăcere de începuturile festivităţii Simfoniei lalelelor. Eram pe atunci responsabil cu problemele tehnice ale acţiunilor de înfrumuseţare a municipiului Piteşti. Această festivitate, devenită tradiţională, a pornit de la ideea că Piteştiul trebuie să aibă un specific aparte faţă de alte oraşe, n ce priveşte aspectul urban, mai ales că era o localitate n plină dezvoltare. Apoi piteştenii, când pentru prima dată au admirat întinsele rabate de lalele, au început să dorească, să prindă gustul frumosului, să-şi dezvolte simţul estetic, care există n fiecare om, însă care trebuie trezit de către organele abilitate prin înfrumuseţarea mediului locuit. Propunerea specialiştilor n materie a fost bine primită de către conducerea primăriei din acea vreme, care a înţeles însemnătatea acestei acţiuni şi a sprijinit-o cu prisosinţă. Primele diţii au avut un succes răsunător n toată ţara, mai ales că au participat cu exponate peste 30 de oraşe. Marile localităţi din ţară au luat exemplu de la noi şi au început să organizeze asemenea festivităţi, bineînţeles cu specific propriu fiecărui oraş”.

Prof. dr. Petre Popa, istoric, ex viceprimar al municipiului Piteşti (1968-1979): „O tempora!”

„La începutul anului 1978 n cunoscuta aşezare de la confluenţa Argeşului şi Râului Doamnei s-au consemnat două momente importante, respectiv împlinirea unui deceniu de când oraşul devenise municipiu, precum şi demararea sistemului de acţiuni consacrate sărbătoririi, la 20 mai 1988, a şase secole AB URBE CONDITA PITEŞTI. Ne aflam, de altfel, atunci, într-o ipostază favorabilă: erau definitivate marile platforme industriale, principalele instituţii social-culturale şi cartiere şi etalau stabilitatea, zona centrală devenise, prin originalitatea ei, confortabilă şi atrăgătoare, municipalitatea primise pentru unele componente ale vieţii cotidiene, mai multe distincţii naţionale, se înfiripau relaţii de prietenie cu alte oraşe din Europa şi din Asia.

Cetăţenii, având concursul Administraţiei Serelor, Pepinierelor şi Parcurilor depuneau eforturi n scopul amenajării sau conservării zonelor verzi şi de agrement, ceea ce a favorizat aclimatizarea, inclusiv la Piteşti, a mii de lalele, magnolii, trandafiri, tei, arbuşti ornamentali. n acest amplu context, devenise oportună inserarea unei iniţiative care să confere un plus de personalitate municipiului Piteşti. Au fost avansate mai multe sugestii. încă de la început s-a convenit ca o asemenea manifestare să devină tradiţională şi să poarte, pe t posibil, pecetea unui original liant natre economie, urbanism şi artă. Aşa s-a ajuns la hotărârea forurilor municipale, dublată de oferta unor colaboratori pricepuţi, entuziaşti, dezinteresaţi, de a se organiza, n premieră naţională, la Piteşti, n mai 1978, expoziţia florală SIMFONIA LALELELOR, ediţia I. Iniţiativa de atunci s-a bucurat de o selectă participare a mai multor unităţi specializate din ţară, precum şi de aprobări elogioase, iar afluenţa vizitatorilor a depăşit cele mai optimiste prognozări ale organizatorilor. Mă bucură faptul că iniţiativa din acea primăvară s-a transformat într-o simfonie perenă şi nu una efemeră.

Retrospectiva celor douăzeci de ediţii (1998-n.n.) se regăseşte acum, n mod fericit, pe lângă marea simfonie, n numeroase alte variaţiuni pe aceeaşi temă: filme documentare, expoziţii de pictură, de fotografii şi de filatelie, seturi de diapozitive şi de cărţi poştale ilustrate, creaţii muzicale, spectacole şi concursuri artistice, reuniuni ştiinţifice de specialitate, ample relatări de presă, radio şi televiziune, multiple aranjamente florale n diferite localităţi din ţară, participări la manifestări de gen n străinătate.”

Alexandru Popa, fost director al Administraţiei Serelor, Pepinierelor şi Parcurilor Piteşti (1970-1990):

„n ziua de 5 noiembrie 1976, n holul Sălii Palatului din Bucureşti a avut loc o expoziţie de flori şi aranjamente florale interioare, cu vânzare, organizată de întreprinderea de Sere Codlea cu participarea magazinelor proprii şi a staţiunilor de cercetări Băneasa şi Cluj.

Vizitând expoziţia, m-am gândit dacă şi unitatea pe care o conduc poate organiza ceva asemănător. Ideea m-a urmărit şi peste 2 ani, într-o conjunctură favorabilă, datorită unui primar receptiv şi iubitor de frumos, a colectivului cu care lucram şi a Trustului Pomiculturii Piteşti s-a materializat n ediţia I cu numele Simfonia lalelelor. Ediţiile următoare au avut girul autorităţii Comisiei Centrale de Floricultură, Dendrologie şi Arhitectură Peisageră şi a preşedintelui acesteia, prof. dr. Ion Ceauşescu”.

Arh. Nicolae Ernst, fost arhitect-şef al Primăriei municipiului Piteşti (1977-1993).

„Lucrând n cadrul Primăriei municipiului Piteşti, am avut marea satisfacţie de a mă ocupa de arhitectura spaţiilor libere necosntruite. A fost un spirit de îngrijire a oraşului, n perioada n care prin demolările masive râmneau zone întregi ale oraşului, terenuri virane. n aceste condiţii, municipalitatea a trebuit să amenajeze vaste zone verzi şi accesele n municipiu (zona Prundu, Craiovei, Podul Viilor etc.) a fost o perioadă de muncă şi entuziasm. Oraşul a început să fie iubit de toţi locuitorii. Cei care au contribuit la înfăptuirea acestor lucruri merită mulţumirea noastră.”

Valeriu Nicolescu, fost primar al municipiului Piteşti (octombrie 1974 – aprilie 1982). Extrase din cuvântul de deschidere la ediţia I:

„Organizarea unei asemenea manifestări apreciem că va avea cu siguranţă o influenţă determinantă n dezvoltarea la oameni a dragostei şi respectului faţă de flori, de pomi, de spaţii verzi, de natură n general şi va forma la aceştia un simţ de răspundere şi al grijii faţă de frumos. De altfel, cultivarea de lalele pe scară mai largă n Piteşti alături de celelalte soiuri de flori au arătat până acum că dacă oamenilor li se arată ce este frumos ei ştiu să-l respecte. Şi o spun chiar dacă mi se va reproşa lipsa de modestie, ea expunerea pe teren a unor covoare de lalele dintr-o largă paletă de culori şi nuanţe a făcut din centrul oraşului Piteşti o admirabilă şi odihnitoare explanadă de plimbare a oamenilor care a întrunit aprecieri din cele mai elogioase din partea atât a localnicilor, cat şi a oaspeţilor. Iată deci, cred că organizarea primei ediţii a Simfoniei lalelelor la Piteşti va mobiliza toţi factorii cu răspundere n horticultura ţării n dezvoltarea cultului faţă de flori, de spaţii verzi, de pomi, in înfrumuseţarea vieţii spirituale a oamenilor. Larga participare la această ediţie inaugurală confirmă acest lucru. Sunt mândru că această iniţiativă a revenit pentru prima dată n ţară municipiului Piteşti. Cred că se va bucura de sprijinul tuturor”.

Dr. ing. Ilarie Isac, cercetător principal la I.C.P.P. Mărăcineni-Piteşti, fost director al Trustului Pomiculturii (1977-1981 şi 1986-1990).

„1 martie 1977. Lua fiinţă la Mărăcineni-Piteşti un organism naţional pentru coordonarea activităţii din pomicultura românească – Trustul pomiculturii, instituţie constituită din integrarea Direcţiei de Pomicultură din Ministerul Agriculturii cu Institutul de Cercetări Pomicole de la Mărăcineni. Drept diriguitor al acestui organism (pe care l-am conceput şi cu multe zbateri am reuşit să-l clădim n Argeş) n primăvara 1977 am devenit, împreună cu întreaga familie, cetăţean al Piteştiului.

Din tumultul Bucureştiului, bulversat total după cutremurul din 4 martie, aerul Piteştiului a însemnat pentru mine o adevărată revelaţie, cartiere cochete, n special zona centrală, curăţenie, un comerţ destul de elevat pentru epoca respectivă şi, ceea ce contrasta evident cu restul oraşelor din toată ţară, spaţiile verzi. Realizate cu mult gust, fiecare după o anume concepţie, un element deosebit, care l constituiau gardurile vii.

După câteva săptămâni de la venirea n Piteşti am fost fără exagerare uimit, de explozia zecilor de mii de lalele. Soarta a făcut să le văd şi la ele acasă, n Olanda, de asemenea, la o expoziţie la Versailles, dar aici păreau fără egal. Sistematizate pe culori, pe nălţime a tijei, după epoca de înflorire, totul n ordine, fără goluri, fără buruieni – o adevărată minunăţie.

n această perioadă, nu-mi amintesc bine temeiurile temeiurile, a fost organizată la Sala Sporturilor din Piteşti, o conferinţă cu o foarte mare audienţă, până la nivelul deputaţilor de la fiecare consiliu popular comunal din judeţul Argeş. Cum era obiceiul casei, trebuiau să fie prezenţi toţi conducătorii diferitelor instituţii şi întreprinderi. Eu, venit de câteva săptămâni n judeţ, nu cunoşteau pe nimeni şi nici nu eram implicat n activităţi care să-mi determine obligaţia de a fi atent la lucrări. Poate părea acum o banalitate, dar aici şi atunci s-a conceput Simfonia lalelelor”. Am considerat că strădania celor ce au sădit aceste nestemate şi, mai ales rezultatul trebuie să fie cunoscută măcar la nivel naţional. Pe caietul de ciorne pe care l aveam, gândul n ce să constea această manifestare, am însemnat mai înti Sărbătoarea florilor, apoi Laleaua Piteştiului pentru ca, n final să mă opresc la Simfonia lalelelor, deoarece aceasta exprima cel mai fidel starea sufletească pe care o aveai privind armonia florilor şi culorilor.

Curajul pe care l-am avut n epocă, când se punea mai puţin preţ şi pe hrana sufletească, s-a datorat faptul că deşi trust de pomicultură, dispuneam n ţară de staţiuni complexe, cu activitate n domeniul floriculturii şi dendrologiei şi anume: Centrul Floricol de la Eforie Nord, n care fiinţa colecţia naţională de lalele (animator: inginer Elena Bâtlan), Staţiunea de Cercetări de la Băneasa – Bucureşti (animator al activităţii floricole cercetător Viorica Canarache), Staţiunea de Cercetări Cluj (animator ing. Vasile Opriţa). Pentru participarea acestor unităţi, la o manifestare expoziţională, nu mai era nevoie de nicio aprobare.

Alături de aceasta, m-am bazat pe relaţiile de amiciţie şi colegialitate ale domnilor ingineri Ion Băloiu şi Bebe Pârvulescu, conducătorii de la întreprinderea de Sere Codlea.

Cu acest bagaj de date am făcut prima mărturisire despre năzbâtia care mi venise n cap, domnului inginer Gheorghe Pacea, de la spaţiile verzi Piteşti. Era singura persoană din Piteşti pe care o cunoaştem atunci, urmare a sprijinului pe care mi l-a dat n 1970-1971 pentru amenajarea spaţiului verde de la Staţiunea Pomicolă Voineşti – Dâmboviţa, unde lucram n acea perioadă. Ideea a fost n continuare primită cu entuziasm de domnii Popa Alexandru şi Pungoci Mircea de la Administraţia Spaţiilor Verzi Piteşti. Sprijin deosebit a fost primit de la primarul municipiului Nicolescu Valeriu, care a devenit un adevărat animator al primelor ediţii ale Simfoniei.

Aşa au fost puse bazele n anul 1977, pentru organizarea in 1978 a primei ediţii. A fost pentru locuitorii Argeşului, şi nu numai, o revelaţie să poată admira in spaţiul de la Casa Sindicatelor, sute de specii şi varietăţi de flori şi arbuşti ornamentali, cu toate nuanţele de culori şi forme şi n afara de frumuseţea dată de la Dumnezeu, să ia cunoştinţă cu arta creată de mni şi minţi omeneşti.

La sfârşitul anului 1980, colecţia de lalele cuprindea 72 soiuri. Preocuparea autorităţilor şi administratorilor patrimoniului verde din municipiul Piteşti de a achiziţiona noi plante floricole bulboase n special lalele a continuat imediat după prima ediţie a Simfoniei lalelelor şi până n anul 1984 când s-a primit o donaţie din Olanda prin intermediul Agenţiei Economice Române de la Haga şi Ministerul Afacerilor Externe a Romniei.

A urmat o perioadă de 9 ani n care nu s-a mai achiziţionat nici un bulb. Până n 1989 nici nu a fost nevoie, numărul lalelelor, narciselor, zambilelor, muscariilor şi a brânduşelor, depăşind 160.000, iar după 1989, când foarte multe lalele au fost furate, iar o bună parte s-au distrus n toamna anului 1992, odată cu sistematizarea zonei centrale de pe strada Victoriei, a revenit preocuparea pentru înmulţirea acestora.

Astfel, din 1993 şi până n 1996 s-au cumpărat 20.326 lalele şi zambile de la Institutul de Cercetări pentru Legume şi Flori Vidra – Sectorul Agricol Ilfov şi de la magazinul Aviflora de pe aeroportul Schipol – Amsterdam aduse de însuşi primarul Piteştiului, Tudor Pendiuc. La sfârşitul anului 1996 patronul firmei DECO-FLORA din Bucureşti, Danil Tudor a donat Piteştiului 250 bulbi de lalele importanţi din Olanda.

După ediţia a XX-a a Simfoniei lalelelor preocuparea conducerii Administraţiei Domeniului Public Piteşti, cât şi a primarului municipiului a fost aceea de a achiziţiona noi soiuri de lalele, narcise, muscarii, crocuşi şi zambile atât din ţară, cât şi din străinătate.

S-au adus bulbi din Olanda, Cehia, Polonia şi de la I.C.L.F. Vidra – judeţul Ilfov.

n perioada 1997-2001 s-au procurat 180.542 bulbi de lalele, 6.700 de narcise, 2.70’90 muscarii şi 2.950 crocuşi.

Aşa cum rezultă din tabelul anexat pe parcursul a 35 de ani n Piteşti s-au achiziţionat 592.626 bulbi şi bulbi de lalele, 19.000 narcise, 17.965 muscarii, 14.370 crocusi, 8.441 zambile, 975 irişi, 400 anemone şi 1.000 ghiocei.

Multe dintre soiurile de lalele, n special Oxford, Parade, Spring Song, au fost înmulţite n cadrul unităţii şi apoi comercializate, spre a înfrumuseţa şi alte oraşe din ţară.

Ediţia I, 6-9 mai 1978

Organizată de Consiliul Popular al Municipiului Piteşti, Trustul Pomiculturii Mărăcineni şi Administraţia Serelor, Pepinierelor şi Parcurilor Piteşti a avut loc la Casa de Cultură a Sindicatelor, desfăşurându-se concomitent cu simpozionul „Florile o necesitate pentru omul modern”, ce s-a ţinut la Teatrul „Al. Davila”. Un număr de 18 unităţi de profil floricol din pete 32 invitate au participat cu standuri de o rară frumuseţe. Exponatele au cuprins sortimente variate de flori de seră, aranjamente florale, plante de apartament şi accesorii pentru prezentarea florilor.

Simpozionul pe teme de floricultură şi spaţii verzi a durat numai primele două zile, iar expoziţia a fot deschisă pe parcursul celor 4 zile. Au fost prezentate 18 comunicări ştiinţifice din domeniul floriculturii, botanicii şi spaţiilor verzi. De un interes deosebit s-a bucurat „Proiectul de organizare a unei expoziţii horticole permanente n municipiul Piteşti”, prezentat de un colectiv condus de dr. ing. Ilarie Isac, directorul Trustului Pomiculturii Mărăcineni. S-a hotărât ca la următoarea ediţie a Simfoniei lalelelor, proiectul să fie aprofundat şi să se întocmească macheta şi documentaţia necesară materializării n teren. Expoziţia a avut un mare succes de public, vizitatorii din oraş, din ţară sau străinătate ntrecndu-se n a aduce elogii organizatorilor şi participanţilor, aşa cum rezultă din cartea de impresii şi presa vremii.

Participanţilor la aceste manifestări organizatorii le-au oferit un program variat, de la vizitarea spaţiilor verzi din municipiul Piteşti şi a Muzeului Judeţean Argeş, secţia de ecologie, singura din ţară la acea dată, până la spectacolul de revistă „Zâmbete pe portativ”, prezentat de secţia de estradă a Teatrului „Al. Davila”. Expoziţia a fost vizitată de 40 delegaţii de specialişti din domeniul spaţiilor verzi din toată ţara, totalizând un număr de circa 200 persoane. O echipă de filmare din Piteşti, condusă de Ioan Butnicu a imortalizat atât zona centrală a oraşului plină de lalele şi diverse flori, cât şi expoziţia floricolă n sine. Era începutul viitorului film „Simfonia lalelelor”. Primăria Piteşti a tipărit o invitaţie-program a cărei copertă a fost gândită de arhitectul Nicolae Ernst, ecusoane pentru participanţi şi pentru autovehiculele transportoare de material floricol pentru expoziţie. Din păcate, nu s-au executat şi nu s-au acordat diplome. Lipsa de experienţă a organizatorilor a avut şi aceste mici stângăcii.

Ediţia a II-a, 27-29 aprilie 1979

Organizată de Consiliul Popular al municipiului Piteşti n colaborare cu Comisia Centrală de Floricultură, Dendrologie şi Arhitectură Peisagistică Bucureşti şi Trustul Pomiculturii Mărăcineni-Piteşti avut loc la Casa de Cultură a Sindicatelor pe parcursul a trei zile. Au participat numai 12 unităţi de profil floricol din ţară, fiind ediţia cu cel ma mic număr de expozanţi. Totuşi, calitatea şi modul de prezentare a florilor a fost la nălţime, punând juriul format din specialişti n domeniu, dar şi din persoane ale culturii precum dramaturgul Paul Everac n dificultate n acordarea premiilor. Ele au fost semnate de primarul Valeriu Nicolescu. S-a acordat premiul special pentru arhitectură peisageră, Administraţia Serelor, Pepinierelor şi Parcurilor Piteşti, premiul „Simfonia lalelelor” Punctului Floricol Eforie Nord, locul de cercetare, colecţie şi înmulţire a lalelelor, premiul pentru aranjamente floricole Staţiunii de Cercetări pentru Pomicultură Cluj şi Administraţia Parcurilor şi Srăzilor Cluj, premiul pentru noutăţi n tehnologia floricolă Institutului de Cercetări pentru Legume şi Flori Vidra, premiul pentru noutăţi n sortimentul floricol Staţiunii de Cercetări pentru Pomicultură Băneasa, premiul pentru îmbunătăţirea sortimentului cu plante exotice Facultăţii de Horticultură Bucureşti şi altele.

De asemenea, n cadrul unei mese rotunde specialiştii au dezbătut tema „Tendinţe moderne n activitatea dendrofloricolă”. Anul 1979 fiind declarat anul internaţional al copilului, expozanţi au folosit această temă n aranjamentele florale realizate cu gust şi candoare prin intermediul elementelor scenografice. n cadrul expoziţiei a fost prezentată macheta „Expoziţia naţională horticolă permanentă Valea Teiului – Piteşti”, organizatorii ţinându-se de promisiunea făcută la ediţia precedentă. Macheta a fost executată la atelierul Institutului Judeţean de Proiectare Argeş n perioada 10-25 aprilie 1979 de un colectiv format din 10 specialişti ai I.P.J. Argeş, A.S.P.P. Piteşti şi Trustul Pomiculturii Mărăcineni-Piteşti.

Expoziţia a avut un ecou deosebit n ziarele locale şi centrale de atunci. Mii de vizitatori au ţinut să-şi expună aprecierile n cartea de impresii. Un piteştean, Dumitrescu Pavel, a anticipat expoziţia şi a scris o „Poezie pentru oraşul Piteşti – oraşul lalelelor”.

n Piteştiul meu iubit

Iar laleaua a-nflorit,

Că n centru găseşti, frate,

Numai ronduri aliniate.

Sunt plantate cu lalele

Cu lalele colorate,

Şi pe margini şatirate

Aşa cum scrie la carte.

Astăzi Popa şi cu Pacea

Stă se uită şi zmeşte

La laleaua ce-nfloreşte

Sufletul le răcoreşte.

C-au muncit şi au trudit

Lalele de au sădit

Să-nflorească rând pe rând

Ca un covoraş ţesut.

Şi acum Piteştiule iubit

Cu lalele-mpodobit

Cu lalele-n trei culori

Să-mi trăieşti oraş cu flori.

Să fii mândru pe vecie

n frumoasa Romnie

Noi sădim n centru flori

Să le dăm la Conducători.

Iar pe Calea Bucureşti

Trandafiri frumoşi găseşti

Pe aleea din mijloc

Trandafirii-s cu boboc.

Vă mai spun acum, măi dragă,

Avem şi laleaua neagră.

Ea atunci când înfloreşte

Inimioara-ţi răcoreşte.

Să-mi trăieşti oraşul meu

Semeni cu un curcubeu

Eşti oraş cu floricele

Şi-n centru numai lalele.

Piteştiule să-mi trăieşti

Eşti frumos ca n poveşti

Fii tare ca abanosul

Să miroşi ca chiparosul.

Participanţilor şi vizitatorilor din ţară li s-a proiectat filmul „Simfonia lalelelor”, ediţia I şi li s-a oferit un bogat program cultural, o expoziţie de cultură, de ecologie şi ocrotirea mediului înconjurător, de carte şi un recital de poezie.

n onoarea manifestării, ansamblul de balet al Teatrului „Al. Davila”, secţia Estradă, a oferit pe peluza din faţa teatrului, printre flori şi arbuşti înfloriţi, „dansul lalelelor”, fiind un omagiu adus simfoniei, moment aplaudat de cei prezenţi. Ca şi n anul precedent, arhitectul-şef al Primăriei, Nicolae Ernst, a creat coperta invitaţiei-program având ca inspiraţie lalelele.

Ediţia a III-a, 9-13 mai 1980

Organizată şi n acest an de către Consiliul Popular al Municipiului Piteşti, Comisia Centrală de Floricultură, Dendrologie şi Arhitectură Peisagistică Bucureşti şi Trustul Pomiculturii Mărăcineni-Piteşti, expoziţia s-a întins n afara holului Casei Sindicatelor şi pe platoul pieţei din faţa acesteia. Ieşirea cu aranjamente dendro-floricole n exterior, transformarea pieţei administrative a municipiului într-un parc expoziţie pa parcursul a 5 zile, într-o primăvară caldă şi însorită a fost o mare realizare a organizatorilor şi participanţilor la această ediţie, la care au avut standuri de specialitate 23 de unităţi. n plus, ca un omagiu adus florilor şi cultivatorilor acestora, filiala Argeş a Asociaţiei Filateliştilor din Romnia a organizat n perioada 26 aprilie – 14 mai 1980 ediţia I a expoziţiei filatelice „Simfonia lalelelor”.

Programul de desfăşurare a acestei ediţii a cuprins n afara expoziţiei propriu-zise şi o sesiune de referate tehnico-ştiinţifice privind dezvoltarea floriculturii, dendrologiei şi arhitecturii peisagiste n Romnia. Au fost prezentate 24 de comunicări ştiinţifice de către specialişti din toată ţara, precum şi filmul lui Ioan Butnicu „Simfonia lalelelor” (ediţiile I şi a II-a). Ca şi n anii anteriori, vizitatorii şi participanţii au putut admira amenajările peisagiste din zona centrală a municipiului Piteşti şi au participat la spectacolele organizate n onoarea acestora ca „Rapsodii de primăvară” (concert cu muzică de cameră a Cenaclului muzicienilor George Ştefănescu), „Baletul florilor”, prezentat de elevii Şcolii Generale Nr. 3 şi au vizitat Muzeul de Artă şi de Ecologie. n cadrul expoziţiei, arhitect Emilia Ernst a prezentat o suită de tablouri realizate din flori disecate şi presate, apreciată de publicul vizitator.

Deşi expoziţia trebuia să dureze numai 4 zile, numărul mare de vizitatori din oraş şi din ţară au solicitat să se prelungească încă o zi, aşa că şi marţi, 13 mai, a fost deschisă. Printre vizitatori s-a aflat şi poetul Adrian Păunescu care, n cartea de impresii a scris o frumoasă poezie „Congresul florilor de la Piteşti”. Din păcate, cartea a dispărut n 1990 şi odată cu ea şi manuscrisul.

Ziarele centrale şi locale, Scânteia, Flacăra, Agricultura Socialistă, Secera şi Ciocanul, au relatat pe larg despre această manifestare publicând imagini atât din expoziţie, cât şi din zonele verzi ale oraşului.

Participanţii au fost şi n acest an apreciaţi de un juriu competent, format din personalităţi universitare ale invăţămntului horticol, cât şi din ziarişti, arhitecţi, oameni de cultură şi artă. S-au acordat diplome şi trofee semnate personal de primarul oraşului, Valeriu Nicolescu care, ca şi n anii anteriori, a fost o gazdă excelentă.

Pentru prima dată se tipăresc sute de afişe, programe, ecusoane, invitaţii şi diplome după desenele inspirate ale aceluiaşi arhitect al primăriei Nicolae Ernst.

Această ediţie a întrecut cu mult pe celelalte atât ca anvergură, organizare, cât şi frumuseţea standurilor expozanţilor.

Ediţia a IV-a, 24-26 aprilie 1981

Ca şi n anul precedent, organizatorii acestei ediţii, Consiliul Popular al municipiului Piteşti şi Comisia Centrală de Floricultură, Dendrologie şi Arhitectură Peisagistă Bucureşti, au invitat să participe toate întreprinderile de sere floricole din ţară, staţiunile de cercetări cultivatoare de flori, precum şi serviciile de specialitate din cadrul primăriilor marilor oraşe. Au răspuns şi invitaţiei un număr de 19 unităţi care, pe parcursul a trei zile s-au străduit să prezinte noutăţile floricole ale zilei atât n standurile din interiorul Casei Sindicatelor, cât şi n piaţa din faţa ei. Expoziţia a avut ca tematică „60 de ani de la înfiinţarea PCR”, moment pe care expozanţii l-au marcat din flori omagiind aceste jubileu. La vernisaj a participat preşedintele Comisiei Centrale de Floricultură, Dendrologie şi Arhitectură Peisagistă Ion Ceauşescu, adjunctul ministrului Agriculturii şi Industriei alimentare, care a tăiat panglica inaugurală (ziarul local „Secera şi Ciocanul”, 1 mai 1981).

Expoziţia a fost dublată de o sesiune de referate tehnico-ştiinţifice privind dezvoltarea floriculturii, dendrologiei şi arhitecturii peisagiste care s-a ţinut la Palatul Culturii n ziua de 25 aprilie. Au fost prezentate 19 referate, iar n încheiere Ioan Butnicu a proiectat filmul „Simfonia lalelelor” de la prima ediţie la ediţia a treia, precum şi diapozitive din ediţia precedentă.

Şi filateliştii locali au secondat manifestarea prin deschiderea expoziţiei interjudeţene de filatelie „Simfonia lalelelor” la Casa Armatei.

Programul special pentru expozanţi a mai cuprins: vizitarea amenajărilor peisagiste din municipiul Piteşti, expoziţia de artă populară din cadrul Muzeului de Artă şi expoziţia de pictură „Primăvara şi florile n creaţia pictorilor amatori din Piteşti”.

Afişele, programele, invitaţiile, ecusoanele şi diplomele au fost desenate de acelaşi arhitect Nicolae Ernst n stilul său original. Ziarele centrale şi locale au mediatizat această ediţie caracterizând-o superioară ediţiilor anterioare (Scânteia, din 26 aprilie 1981).

n încheierea unui articol publicat n acest ziar, ziaristul Ioan Herţeg reproducea impresiile scrise n cartea expoziţiei ediţiei anterioare, probabil a lui Adrian Păunescu „Flori, minunate incăpăţnări estetice, minunate angajamente ale gingăşiei, într-o epocă aspră n care oamenii muncii se duc la flori ca la un element de necesar echilibru”.

Ediţia a V-a, jubiliară, 23-25 aprilie 1982

Prima ediţie jubiliară a „Simfoniei lalelelor” a fost organizată de Consiliul Popular al municipiului Piteşti n colaborare cu Comisia Centrală de Floricultură, Dendrologie şi Arhitectură Peisagistă. Conform procedurii deja cunoscute au fost invitate toate comisiile judeţene de specialitate cu titulatura de mai sus, precum şi serviciile de spaţii verzi ale primăriilor marilor oraşe, grădinile botanice, întreprinderile de sere floricole, facultăţile de horticultură, staţiunile de cercetări dendro-floricole. Au răspuns invitaţiei, ca şi n anul precedent, 19 unităţi care au amenajat standuri atât n interiorul Casei Sindicatelor, cât şi n exterior, pe platoul alăturat.

Programul manifestării a cuprins vizitarea spaţiilor verzi din oraş, vizionarea filmului „Simfonia lalelelor”, ediţiile I-IV, vizitarea expoziţiei filatelice republicane „Simfonia lalelelor”, ediţia a III-a, a expoziţiei de tablouri cu aranjamente florale a arhitectei Emiliei Ernst, deschisă n holul Teatrului „Al. Davila” şi participarea la un spectacol de estradă, prezentat de secţia de revistă a aceluiaşi teatru. n prima zi a avut loc o dezbatere – masă rotundă privind rolul spaţiilor verzi şi al florilor n viaţa cotidiană, condusă de prof. dr. Ion Ceauşescu, preşedintele Comisiei Centrale. Participanţii cu exponate au fost răsplătiţi cu diplome şi trofee semnate de noul primar Manole Bivol, numit de puţin timp n această funcţie.

La ceastă manifestare, materialele publicitare, de la afişe la ecusoane, invitaţii şi diplome au fost desenate de arhitectul oraşului Nicolae Ernst. Şi această ediţie a fost reuşită, fiind mult apreciată de vizitatori şi presa timpului.

Ediţia a VI-a, 22-24 aprilie 1983

Organizată de Comisia Centrală de Floricultură, Dendrologie şi Arhitectură Peisagistă Bucureşti, Consiliul Popular al municipiului Piteşti şi Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Pomicultură Mărăcineni-Piteşti expoziţia a reunit 25 de unităţi de profil dendro-floricol din toată ţara, care au amenajat standuri de specialitate, atât n interiorul Casei Sindicatelor, cât şi n exterior, pe platoul din faţa sa.

Desfăşurată pe parcursul a trei zile, expoziţia s-a bucurat de succesul avut şi n anii precedenţi, fiind mult apreciată de vizitatori şi de mass-media.

Organizatorii au invitat participanţii la plenara comună a Comisiei Centrale şi a comisiilor judeţene de floricultură, dendrologie şi arhitectură peisagistă, ce s-a ţinut n aula Institutului de Cercetare şi Producţie pentru Pomicultură Mărăcineni. Lucrările au fost conduse de preşedintele pe ţară al Comisiei, prof. dr. Ion Ceauşescu. Cu acest prilej, s-au vizitat câmpuri experimentale şi dendrologice ale institutului, precum şi filmul „Simfonia lalelelor”, ediţiile I-V, al lui Ioan Butnicu, salariat al aceleiaşi instituţii. Programul a mai cuprins vizitarea zonelor verzi din oraş, a expoziţiei de artă fotografică „Piteştiul ieri – Piteştiul azi”. De asemenea, la Palatul Culturii a avut loc un recital de sonate, susţinut de Rudy Fatyaol şi Bogdan Georgescu, ambii de la Conservatorul „Gh. Dima” din Cluj-Napoca, iar la Teatrul „Al. Davila” spectacolul de estradă „Motelul veseliei”. Materialele publicitare: afişe, programe, invitaţii, ecusoane şi diplome au fost gândite şi desenate de conductorul arhitect din cadrul Primăriei, Oana Gabriel, păstrând linia stilizată a lalelelor. Conform procedurii anterioare, primarul municipiului, Manole Bivol, a răsplătit participanţii cu diplome şi trofee, străduindu-se să fie o gazdă ospitalieră.

Ediţia a VII, a 27-29 aprilie 1984

Această ediţie a „Simfoniei lalelelor” a semănat foarte mult cu cea precedentă. A avut aceiaşi organizatori, s-a desfăşurat tot la Casa Sindicatelor, atât n interior, cât şi afară, pe platoul pieţei administrative a oraşului. Au participat cu standuri dendro-floricole 27 de unităţi din ţară, care au fost vizitate de grupuri numeroase de elevi, studenţi şi turişti. După vernisaj, desfăşurat n prezenţa oficialităţilor municipale şi judeţene, precum şi a membrilor comisiilor centrale şi judeţene de floricultură, dendrologie şi arhitectură peisagistă a avut loc plenara comună a acestora la ICPP Mărăcineni-Piteşti cu tema „Aspecte privind fondul biologic, floricol şi dendrologic, specific unor zone din Romnia” (prezentare sistem poster). Lucrările plenarei au fost conduse de preşedintele Comisiei Centrale. Conform tradiţiei, dl. Ioan Butnicu a prezentat filmul „Simfonia lalelelor”, ediţiile I-VI, vizionat cu interes de participanţi. Programul celorlalte zile a cuprins vizitarea zonelor verzi ale oraşului, a Complexului Muzeal Goleşti şi a unor expoziţii de pictură, cu teme florale, ale artiştilor piteşteni Maria Şenilă-Vasiliu, Maja Dumitrescu şi Zeţu Tudor.

Festivitatea de premiere s-a desfăşurat n cadrul unei mese festive, organizată de primăria municipală, la Sala „Argeşana” a Restaurantului „Argeş”, unde primarul Manole Bivol a semnat premii tuturor unităţilor participante şi a acordat diplome. n seara respectivă (27 aprilie), deşi ne aflam la sfârşitul lui Prier a început să ningă abundent. A doua zi, stratul de zăpadă era între 20-25 cm, iar lalelelor înflorite li se vedeau doar cupele proiectate pe fondul imaculat de nea. A fost imagine inedită, imortalizată de aparatele de filmat şi fotografiat ale celor prezenţi. Datorită acestei situaţii, standurile exterioare s-au stins, rămând deschisă numai expoziţia florală din interiorul Casei Sindicatelor. Revenind la o pasiune mai veche, arhitectul Nicolae Erast a lucrat şi n acest an afişele, diplomele, programele şi ecusoanele manifestări.

Ediţia a VIII-a, 26-28 aprilie 1985

Comisia Centrală de Floricultură, Dendrologie şi Arhitectură Peisagistă, Consiliul Popular al municipiului Piteşti şi Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Pomicultură Piteşti au invitat la această ediţie toate comisiile judeţene de profil dendro-floricol, unităţile de cercetare floricolă şi dendrologică şi serviciile specializate n domeniul zonelor verzi din marile oraşe ale ţării. Au răspuns invitaţiilor 25 de unităţi, care au participat cu exponate la Casa Sindicatelor şi pe platoul din faţa acesteia. Numărul standurilor la exterior a fost mai mic ca n anii anteriori (numai 3). Aceasta a făcut ca aprecierea expoziţiei să nu fie conform aşteptărilor. Totuşi, a avut numeroşi vizitatori. n programul manifestărilor a figurat, ca şi n anul trecut, plenara comună a comisiei centrale şi a comisiilor judeţene de floricultură, dendrologie şi arhitectură peisagistă, cu tema „Aspecte privind fondul biologic, floricol şi dendrologic specific unor zone din Romnia” (prezentare sistem poster), desfăşurată la ICPP Mărăcineni-Piteşti. Lucrările au fost conduse de preşedintele comisiei centrale. De asemenea, s-a vizionat filmul „Simfonia lalelelor”, ediţiile I-VII şi s-au vizitat parcurile şi grădinile oraşului. Programul cultural oferit participanţilor a inclus şi n acest an expoziţii de artă plastică a artiştilor amatori şi profesionişti piteşteni, spectacole oferite de Teatrul „Al. Davila” şi un recital vocal-instrumental susţinut de solişti ai Operei Române şi ai Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti. Materialele publicitare (afişe, programe etc.) au fost create tot de arhitectul Nicolae Ernst. La festivitatea de premiere, primarul Manole Bivol a semnat tuturor participanţilor cu standuri diplome şi trofee, invitându-i să participe şi la viitoarea ediţie a „Simfoniei lalelelor”. Ziarele „Romnia liber” şi „Secera şi ciocanul” au acordat spaţii largi acestei manifestări. Concluzionând la un amplu reportaj, Cicerone Muşat şi George Buţoiu, de la „Secera şi ciocanul” scriau: „Prin întreaga sa desfăşurare, şi actuala ediţie a Simfoniei lalelelor, ca şi cele precedente, şi-a demonstrat utilitatea, facilitând un util schimb de păreri între oamenii care au ca preocupare statornicirea frumosului n perimetrele oraşelor”.

Ediţia a IX-a, 25-28 aprilie 1986

Ca şi n anul precedent, organizarea acestei ediţii a aparţinut tot Comisiei Centrale de Floricultură, Dendrologie şi Arhitectură Peisagistă, Consiliului Popular al municipiului Piteşti şi Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Pomicultură Piteşti. Deşi au fost invitate toate judeţele din ţară, au participat cu standuri 20 de unităţi de specialitate şi, pentru prima dată, doi floricultori amatori. Expozanţii s-au întrecut prin aranjamentele floricole şi dendrologice expuse atât n interiorul Casei Sindicatelor, cât şi pe platoul din faţa acesteia. Programul primei zile a cuprins vizitarea municipiului Piteşti, vizionarea filmului „Simfonia lalelelor”, ediţia precedentă filmată de Ioan Butnicu, precum şi a unui grupaj de diapozitive color, reunite sub genericul „Grădina mea cu flori”, realizat de un floricultor amator din Braşov, Aurel Mateescu. Tot n această zi a avut loc plenara comună a Comisiei centrale şi a comisiilor judeţene de specialitate, desfăşurată n amfiteatrul ICPP Mărăcineni-Piteşti, iar seara a avut loc festivitatea de premiere, la Restaurantul „Cornul Vânătorului” din pădurea Trivale, unde primarul Manole Bivol a semnat tuturor participanţilor diplome şi trofee. Ziua a doua a fost rezervată unei excursii pe Valea Argeşului, participanţii vizitând oraşul Curtea de Argeş, barajul Vidraru şi cabanele „Valea cu Peşti” şi „Cumpăna”. Cea de-a treia zi a cuprins un program cultural-tursitic. S-au vizitat casa memorială „Liviu Rebreanu” de la Valea Mare şi Complexul Muzeal Goleşti. Cu prilejul acestei ediţii a „Simfoniei lalelelor” au avut loc diverse manifestări culturale şi anume:

– expoziţia de artă plastică şi fotografică a artiştilor din Bydgoszcz – Polonia, organizate la Galeria de Artă

– expoziţia foto documentară „120 de ani de activitate corală n Piteşti” şi 30 de ani de la înfiinţarea coralei „D.K. Kiriac la Palatul Culturii Piteşti

– expoziţie de carte horticolă organizată la librăriile „M. Eminescu”, „Mihail Sadoveanu” şi „Tineretului”

– expoziţia de istorie şi ecologie la Muzeul Judeţean Argeş.

Teatrul „Al. Davila” a oferit participanţilor trei spectacole foarte reuşite: „Mielul turbat”, de Aurel Baranga, „Divorţ n stil englezesc”, de M.G. Sauvajon şi „Operaţia lifting”, de Pierre Ohesont. In pauza spectacolelor s-a vizitat Muzeul teatrului, aflat n incinta acestuia.

Filiala Asociaţiei Filateliştilor din Romnia a organizat la Casa Armatei expoziţia filatelică interjudeţeană „Simfonia lalelelor”, ediţia 1986, continuând astfel tradiţia începută cu şase ani n urmă. Vernisajul expoziţiei a avut loc n ziua de 26 aprilie şi a rămas deschisă până la 5 mai. Şi n acest an, arhitectul Nicolae Ernst, din cadrul Primăriei a conceput toate materialele publicitare, de la afiş la invitaţie, ecusoane etc. Expoziţia a fost foarte apreciată de vizitatori. Iniţial prevăzută să se desfăşoare numai trei zile, la cererea publicului s-a prelungit încă o zi, luni, 28 aprilie, când numărul acestuia a fost foarte mare.

Această ediţie a fost o mare reuşită, atât datorită calităţii şi diversităţii materialului dendro-floricol expus, cât şi organizării. Iată ce scrie organizatorilor dl. Mateescu Aurel din Braşov, la 18 mai 1986: „n amintirea frumoaselor zile petrecute la Simfonia lalelelor 1986, ediţie n care participanţii s-au întrecut unul pe altul, iar dv., organizatorii, v-aţi depăşit pe dv. înşivă, intrecnd şi ca gazde toate aşteptările, vă rog să primiţi din partea primului floricultor amator din ţară, prezent la astfel de manifestări floricole, cele mai sincere mulţumiri, calde omagii, precum şi urări de noi succese n activitatea dv. viitoare!”

Ediţia a X-a, jubiliară, 8-10 mai 1987

Desfăşurată la un deceniu şi n aceeaşi perioadă ca la debutul primei ediţii, şi n acest an expoziţia avut aceiaşi organizatori ca n anii anteriori: Comisia centrală de specialitate, Primăria Piteşti şi ICPP Mărăcineni-Piteşti. Au fost invitate să participe 70 de unităţi din ţară cu exponate floricole, dendrologice, silvice, accesorii pentru flori şi parcuri, seminţe şi material de înmulţire. Au răspuns invitaţiei un număr record de 38 de unităţi de stat şi doi floricultori amatori. Expoziţia de anvergură a fost organizată n holul Casei Sindicatelor şi pe platoul din faţa acesteia, fiind foarte apreciată de vizitatorii locali şi de cei veniţi din afara oraşului, special pentru aceasta. După deschiderea oficială şi vizitarea expoziţiei, a avut loc retrospectiva filmului lui Ioan Butnicu „Simfonia lalelelor”, ediţiile I-IX, mult apreciat de cei prezenţi. A urmat apoi, la Institutul Pomicol Mărăcineni, plenara comună a Comisiei centrale şi a comisiilor judeţene de floricultură, dendrologie şi arhitectură peisagistă, precum şi o sesiune de referate tehnico-ştiinţifice, la care au participat şi invitaţii din ţară. n cadrul plenarei a avut loc o analiză a programului naţional de dezvoltare a dendrologiei, floriculturii şi arhitecturii peisagiste din Romnia, iar n cadrul sesiunii ştiinţifice, referatele:

– orientări şi perspective de dezvoltare a culturii florilor n spaţii protejate, de dr. ing. Mihai Mareş

– plante floricole perene, calităţi estetice şi modalităţi de utilizare, de dr. ing. Elena Şelaru, Facultatea de Horticultură Bucureşti

– tehnologii noi de înmulţire a unor specii floricole, de dr. ing. Doru Pamfil, SCPP Cluj-Napoca

– tradiţia culturii şi comercializării florilor de la întreprinderea de Sere Codlea, de ing. I. Băloiu, ing. Liliana Resler şi ing. Ion Prvulescu

– expoziţia dendro-floricolă internaţională de la Cairo, de ing. Gheorghe Pacea

– realizări n amenajarea parcurilor din municipiul Cluj-Napoca, de dr. ing. Mircea Micu

– plante floricole cu bulbi, cultivate in câmp şi n spaţii protejate, de ing. Elena Btlan, SCPP Constanţa

Seara, a avut loc festivitatea de premiere desfăşurată n sala „Argeşeana” la Restaurantul „Argeş”, unde primarul de atunci, Nicolae Zevedei, a acordat participanţilor diplome şi trofee. A fost acordat şi un premiu special unităţilor care au participat la toate cele zece ediţii ale „Simfoniei lalelelor”. Acestea au fost numai 6, şi anume:

– Laboratorul de Cercetare pentru Culturi de Seră Băneasa-Bucureşti

– Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Cluj-Napoca

– Administraţia Parcurilor şi Străzilor Cluj-Napoca

– întreprinderea de Sere Codlea

– Asociaţia Economică şi Cooperatistă de Stat Sere Arad

– Secţia Administraţia Serelor, Pepinierelor şi Parcurilor Piteşti, din cadrul Primăriei Piteşti

De asemenea, un premiu suplimentar pentru participarea imediat următoare la numai şapte ediţii, şi anume:

– întreprinderea de Sere Dumbrăveni Sibiu

– Consiliul Popular al municipiului Târgovişte, Sectorul Sere şi Spaţii Verzi

– Consiliul Popular al municipiului Tirgu-Mureş, Sector Spaţii Verzi

„Simfonia lalelelor” a influenţat şi desfăşurarea unor concursuri de dans de societate la Piteşti, încă din anul 1983, concursuri interjudeţene cu denumirea „Dansul florilor”. n acest an a avut loc ediţia a IV-a, desfăşurată la Sala Sporturilor, n aceeaşi zi cu vernisajul expoziţiei floricole. Ziua a doua a cuprins o vizită n nordul judeţului Argeş, până la Complexul turistic „Piatra Craiului”. Participanţii au putut vizita castrul roman Jidava, oraşul Câmpulung, casa memorială „George Toparceanu” de la Nămăeşti şi Mausoleul de la Mateiaş. n a treia zi, organizatorii au oferit participanţilor din ţară vizitarea unor obiective economico-sociale din Piteşti: întreprinderea de Autoturisme „Dacia”. Casa de Cultură a Sindicatelor Colibaşi şi Staţiunea de Cercetare şi Producţie Viticolă Ştefăneşti – Complexul de vinificaţie. Cu prilejul acestei ediţii jubiliare s-au manifestat şi alte manifestări culturale, şi anume:

– expoziţia de carte şi fotografii „Simfonia lalelelor”, la Galeria de Artă

– expoziţia „Constantin Brâncuşi”, n colaborare cu Muzeul Olteniei Craiova, aceeaşi locaţie

– seară de versuri „Tematica florilor n poezia românească”, organizată la Palatul Culturii, de cenaclul „Liviu Rebreanu” din Piteşti

– expoziţia de grup a Uniunii Artiştilor Plastici – Filiala Argeş „Natura şi frumuseţile ei n pictură”, la Galeria Metopa

– recital de versuri, susţinut de membrii cenaclului „Liviu Rebreanu”, „Poezia naturii – natura poeziei”, la Liceul Textil

– „Cromatica florilor”, expoziţie de pictură a membrilor cenaclului „Ion Andreescu”, la Palatul Culturii

– gală de diapozitive, cu tematică floricolă şi turistică, „Trofeul Trivale”, organizată de Asociaţia sportivă „Tablierul” Piteşti, la Palatul Culturii şi deja tradiţionala expoziţie filatelică „Simfonia lalelelor”, ediţia a VII-a, organizată la Casa Armatei de Filiala Argeş a AFR.

Ziaristul Marin Ioniţă, într-un articol din „Romnia liberă”, la 18 mai 1987, „însemnări dintr-o expoziţie republicană a florilor”, spunea: „Simfonia lalelelor la această a zecea ediţie a sa a trecut chiar mai departe de expoziţiile de flori. Poeţii oraşului au cântat florile acestuia n şezători cu public, artiştii plastici au deschis nu mai puţin de 4 expoziţii cu tematică florală”… „Expoziţia jubiliară a Simfoniei lalelelor le-a întrecut pe toate celelalte şi am putea spune că s-a întrecut şi pe sine nu numai prin bogăţia de flori, ci şi prin ingeniozitatea aranjamentelor florale. A demonstrat că floricultorii din Romnia au ameliorat şi au creat noi soiuri şi hibrizi de flori, competitive pe piaţa mondială prin forme, culoare, parfum, durata crescută a influorescenţei sănătoase şi rezistente pentru toate sezoanele şi pentru toate împrejurările”.

Ediţia a XI-a, 22-24 aprilie 1988

Organizată de Comisia Centrală de Dendrologie, Floricultură şi Arhitectură Peisagistă Bucureşti, Consiliul Popular al municipiului Piteşti şi ICPP Mărăcineni-Piteşti, expoziţia a avut loc n holul Casei Sindicatelor şi pe platoul din faţa acesteia. Invitate ca şi n anii precedenţi, unităţile de profil din ţară au participat cu standuri numai 28 şi un floricultor amator. S-a acordat o atenţie deosebită sărbătoririi a 600 de ani de atestare documentară a municipiului Piteşti şi s-a oglindit şi n aranjamentele omagiale realizate din flori de către participanţi.

După deschiderea expoziţiei cei prezenţi ai vizionat la Cinematograful „Modern” filmul „Simfonia lalelelor”, ediţia a X-a, opera d-lui Butnicu, iar seara a avut loc festivitatea de premiere la care primarul Nicolae Zevedei a acordat participanţilor diplome şi trofee. n următoarele zile, participanţilor le-a fost oferit un program cultural-artistic, inclusiv vizitarea municipiului Piteşti. Pentru această ediţie, arhitectul Nicolae Ernst a gândit o invitaţie-program şi un ecuson pentru participanţi. Şi n acest an, manifestarea „Simfoniei lalelelor” a fost apreciată de vizitatori şi oglindită n ziarele vremii.

Ediţia a XII-a, 21-23 aprilie 1989

Comisia Centrală de Floricultură, Dendrologie şi Arhitectură Peisagistă Bucureşti, Consiliul Popular al municipiului Piteşti şi Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Pomicultură Mărăcineni-Piteşti au organizat şi n acest an la Casa de Cultură şi pe platforma pieţei din faţa ei expoziţia „Simfonia lalelelor”. Au fost invitate 55 de unităţi din ţară, şi au participat cu standuri dendro-floricole 36 şi 3 floricultori amatori.

Programul primei zile a cuprins vizitarea expoziţiei de către oficialităţi şi vizitatori, vizionarea filmului „Simfonia lalelelor”, retrospectivă, şi şedinţa Comisiei centrale de floricultură, dendrologie şi arhitectură peisagistă, cu participarea specialiştilor de la nivel judeţean cu sarcini n domeniul spaţiilor verzi. Atât filmul, cât şi şedinţa au avut loc la Palatul Culturii. n aceeaşi seară, n cadrul festivităţii de premiere, primarul Nicolae Zevedei a premiat participanţii, oferindu-le diplome şi trofee.

A doua zi s-au vizitat obiective economice şi social-culturale din judeţul Argeş, iar Muzeul Judeţean Argeş a organizat simpozionul „Natura şi cultura n muzică şi imagini”. Filiala Argeş a Asociaţiei Filateliştilor din Romnia a organizat ediţia a X-a jubiliară a expoziţiei filatelice interjudeţene „Expofil – Simfonia lalelelor” la Casa Armatei. Ambele expoziţii s-au bucurat de un numeros public şi de aprecierea vizitatorilor. Ca şi la ediţiile anterioare, machetele publicaţiilor expoziţiei floricole au fost gândite de acelaşi arhitect al primăriei Nicolae Ernst.

n revista „Flacăra” din 5 mai 1989, Roxana Paicu n articolul „Pedagogie cu petale”, făcând elogiul Piteştiul, ca oraş al florilor, spunea: „n acest an o adevărat explozie de culoare a luminat oraşul având drept torţe fremătătoare o sută de mii de lalele din 35 de soiuri. Piteştiul oferă o adevărată lecţie de pedagogie a florilor, desfăşurată cu sute de mii de elevi!”

Ediţia a XIII-a, 27-29 aprilie 1990

Anul înti al libertăţii noastre

Revoluţia română din decembrie 1989 a dus la transformări importante ale societăţii din ţara noastră, care s-au oglindit şi n organizarea acestei ediţii a „Simfoniei lalelelor”. Dacă la aproape toate ediţiile anterioare organizatorul principal a fost Comisia Centrală de Floricultură, Dendrologie şi Arhitectură Peisagistă, al cărei preşedinte a fost prof. dr. Ion Ceauşescu, comisie desfiinţată după Revoluţie, acum, n 1990, organizarea a revenit n exclusivitate Primăriei municipiului Piteşti, ajutată de Institutul de Cercetare şi Producţie Pomicolă Mărăcineni. Primarul acelor timpuri, Nicolae Olteanu, şi directorul institutului, dr. ing. Pârvan Parnia, au invitat să participe cu standuri expoziţionale 54 de localităţi din ţară şi 9 oraşe sau firme din Olanda, Grecia, Franţa, URSS şi Iugoslavia. S-a dorit ca această expoziţie să fie internaţională. Din păcate, cu tot efortul depus nu a participat nimeni din afara Romniei. Au fost prezente 25 de unităţi de stat şi un floricultor amator din Piteşti.

Rupând tradiţia, expoziţia s-a organizat la Casa Cărţii, cu care ocazie clădirea a fost inaugurată. Concepută arhitectonic ca un complex expoziţional permanent al Uniunii Artiştilor Plastici, structurat pe trei niveluri, cu două scări interioare, clădirea a fost foarte potrivită acestei minunate manifestări, punând n evidenţă prin lumină şi amploarea spaţiilor pe verticală toate exponatele floricole realizate grandios şi cu rafinament. Situată la 50-70 m de fosta Piaţă Lenin, acum Piaţa „Vasile Milea”, clădirea a putut să continue tradiţia ca expoziţia dendro-floricolă să se desfăşoare şi afară pe platforma acesteia. n entuziasmul general de după Revoluţie, expozanţii s-au întrecut a oferi vizitatorilor cele mai frumoase flori, aranjamente florale şi dendrologice, vaze şi măşti de ghivece, accesorii pentru flori, mici grădini japoneze şi multe altele. Efortul lor a fost răsplătit de însuşi primarul municipiului, prin acordarea de trofee şi diplome. S-au tipărit special afişe, programe, ecusoane, diplome, create de arhitectul Nicolae Ernst, de inspiraţie revoluţionară având tricolorul fără stemă din spaţiul decupat răsărind o lalea. S-au tipărit iconiţe şi alte materiale publicitare legate de expoziţia florală şi Revoluţia Română.

La vernisaj au participat ambasadorii Chinei, Uniunii Sovietice şi Republicii Democrate Germane, precum şi un numeros public. Pe parcursul celor trei zile s-au format adevărate cozi de vizitatori, care s-au întrecut n a scrie elogii n cartea de impresii. Manifestarea a fost mult mediatizată, sub toate formele, iar filmul lui Ioan Butnicu de la ediţiile anterioare ale „Simfoniei lalelelor” a fost mult aplaudat de vizitatori.

Ediţia a XIV-a, 26-28 aprilie 1991

Revenind la Casa de Cultură a Sindicatelor, expoziţia din acest an a fost organizată de Primăria municipiului Piteşti împreună cu secţia de specialitate subordonată. n acest scop au fost invitate 60 de unităţi din ţară şi au răspuns cu stand expoziţional numai 26, printre care şi un floricultor amator din Piteşti şi doi pensionari cu pictură cu temă florală.

Pentru prima dată la Piteşti expune Ambasada Republicii Populare Chineze la Bucureşti, având un stand specific, de la bonsai la lampioane şi mobilier tradiţional, mult admirat de vizitatori. Prima zi a expoziţiei a cuprins, n afara programului oficial, şi vizionarea filmului lui Butnicu, „Simfonia lalelelor”, ediţiile I-XIII, iar seara la festivitatea de premiere primarul Ion Dumitrescu a semnat tradiţionalele diplome şi trofee tuturor participanţilor. A doua zi, expozanţii au fost plimbaţi de către gazde la Cabana „Voina” şi n oraşul Câmpulung, iar a treia zi la vila „Florica”, proprietatea Brătienilor de la Ştefăneşti, şi la Complexul Muzeal Goleşti. Expoziţia a avut mulţi vizitatori, dar nu s-a ridicat la nivelul celei din anul precedent. Conform tradiţiei, toate materialele publicitare au fost gândite şi desenate de acelaşi arhitect al primăriei Nicolae Ernst, care de-a lungul anilor, cât a lucrat la Piteşti, şi-a pus pecetea asupra personalităţii oraşului.

Legat de aceasta şi de munca celorlalţi edili ai urbei, ziaristul Dan Giurea scria n „Argeşul liber”, la 26 aprilie 1991, n articolul „Piteştiul lalelelor – biruinţa culorii”: „Nu mult sunt oraşele ce au şansa – plămădită, să nu uităm, cu răbdare, cu sarguinta, cu migală şi fantezie, ca nsăşi strada să devină un imens tablou ale cărei frumuseţi se află la îndemna privirii, a bucuriei de a privi a fiecăruia dintre noi. Nu multe sunt oraşele unde poţi consemna atotputernicia florilor, biruinţa culorilor. Florile puteau fi magnolii ori trandafiri. La Piteşti a fost să se instăpnească laleaua. Şansa de unicat a Piteştiului este şi şansa supravieţuirii a tot ceea ce este frumos şi bun fiecare dintre noi. Mulţumindu-le cu căldură celor care au plăsmuit acest miracol de lângă noi, să nu irosim şansa de a deveni ori redeveni mai înţelegători, mai buni, mai aproape de noi nşine, de firea noastră cea curată şi adevărată căci, nu uitaţi, stimaţi concetăţeni, de veţi scoate din sufletul nostru dragostea pentru frumos veţi scoate atunci tot farmecul vieţii…”

Ediţia a XV-a, jubiliară 30 aprilie – 30 mai 1992

Organizată de Primăria municipiului Piteşti împreună cu Administraţia Domeniului Public Piteşti, cea de-a treia ediţie jubiliară s-a desfăşurat pe parcursul a patru zile la Casa de Cultură a Sindicatelor şi n faţa acesteia, n Piaţa „Vasile Milea”. Din cele 60 de unităţi invitate au participat cu stand expoziţional 32 de firme de stat, particulare şi asociaţii familiale, care au expus flori, plante de apartament, aranjamente florale, plante dendrologice şi floricole pentru parcuri şi zone verzi, unelte de grădinărit, utilaje horticole, împletituri din răchită, mobilier de grădină, vaze şi măşti de ghivece.

n cadrul expoziţiei, pentru prima dată, s-a organizat un concurs dotat cu premii n bani, pe baza următoarelor teme:

1. Jardinieră plantată pentru un hol de instituţie
2. Jardinieră plantată pentru parcuri, trotuar sau piaţă publică
3. Buchet pentru nuntă
4. Aranjament floral pentru ocazii festive
5. Creaţii noi n domeniul floriculturii şi dendrologiei
6. Mozaic floral n zonă verde publică
7. Containere cu plante dendrologice

Sumele pentru premiere au fost acordate ca sponsorizare de 15 firme de stat şi particulare din Piteşti, iar stabilirea premianţilor a fost făcută de un juriu format din personalităţi n domeniul culturii şi vieţii culturale şi anume: dr. ing. Ştefan Wagner, de la SCPP Cluj-Napoca, dr. ing. Ilarie Isac, de la ICPP Mărăcineni-Piteşti, dr. ing. Mihai Mareş, din cadrul Romser SA Bucureşti, ing. Gheorghe Pacea, pensionar şi prof. Mariana Şenilă-Vasiliu, de la Liceul de Artă „Dinu Lipatti” Piteşti, membră a Uniunii Artiştilor Plastici din Romnia.

întocmai ca şi la ediţiile anterioare, după deschiderea oficială a expoziţiei şi vizitarea acesteia de către oficiali şi invitaţi, s-a vizionat filmul „Simfonia lalelelor” a d-lui Ioan Butnicu. Apoi juriul şi-a intrat n atribuţiuni, deliberând acordarea premiilor, care s-au inmanat n cadrul festivităţii din aceeaşi seară, desfăşurată la Restaurantul „Argeş”. Primarul oraşului, Tudor Pendiuc, a oferit tuturor participanţilor câte o diplomă şi un trofeu, menţionându-se specificul standului expus. Pentru modul general de prezentare a standurilor s-au atribuit următoarele premii: locul I – SCPP Cluj-Napoca, locul al II-lea – ICLF Vidra – Sectorul Agricol Ilfov, locul al III-lea – ADP Piteşti.

Premiile au constat dintr-o diplomă şi un trofeu din import, gen cupă. La concursul dotat cu premii n bani, premianţii înscrişi au fost răsplătiţi astfel:

– la tema 1, locul I – ADP Piteşti, locul al II-lea – ICDVPH Bucureşti, locul al III-lea – SCPP Cluj-Napoca

– la tema 2, locul I nu s-a acordat, iar locul al II-lea l-a obţinut ADP Piteşti

– la tema 3, locurile I şi II nu s-au acordat, iar locul al III-lea a fost obţinut de ADP Piteşti. S-au acordat şi două menţiuni: SC Orser Oradea şi SCPP Cluj-Napoca

– la tema 4, locul I – SCPP Cluj-Napoca, locul al II-lea nu s-a acorda, locul III – SC Orser Oradea şi două menţiuni: DDP Bucureşti şi ICDVPH Bucureşti

– la tema 5, locurile I şi II nu s-au acordat, iar locul al III-lea – ICDVPH Bucureşti şi SCPP Cluj-Napoca

– la tema 6, locul I – ADP Piteşti, locurile II şi III nu s-au acordat

– la tema 7, locurile I şi II nu s-au acordat, iar locul al III-lea – SCPP Cluj-Napoca şi ICPP Mărăcineni-Piteşti. S-a acordat şi o menţiune firmei Spring Ltd. – Rotarexim SRL Bucureşti.

După cum se vede, juriul a avut o sarcină grea, dar a putut să acorde suficiente premii, pentru a mulţumi cât mai mulţi expozanţi. n următoarele trei zile, participanţii au vizitat oraşul Câmpulung şi cabana „Piatra Craiului”, pepiniera dendrologică Găvana şi bazinul olimpic aparţinând ADP Piteşti, Complexul Muzeal Goleşti şi Casa memorială „Dinu Lipatti” de la Ciolceşti-Fundăţeanca. Expoziţia a fost vizitată de numeroşi ambasadori acreditaţi la Bucureşti, precum şi de o delegaţie din oraşu iugoslav Kragujevac, înfrăţit cu oraşul Piteşti, care de-a lungul ediţiilor „Simfoniei lalelelor” a fost mereu prezentă. O noutate a acestei ediţii a constituit-o tombola organizată n cadrul expoziţiei, dotată cu numeroase premii n obiecte, obţinute din sponsorizări şi jocuri de artificii organizate n prima seară n centrul oraşului.

Orientându-se la economia de piaţă, această ediţie a fost organizată şi ca târg de primăvară cu material dendro-floricol, pesticide, unelte de grădinărit, mobilier de parcuri şi grădini, expozanţii vanzand şi stabilind diverse contracte şi relaţii de colaborare. Rupând tradiţia, materialele publicitare ale simfoniei au fost executate de către SC Rotarexim SA Ramnicu-Valcea sub forma unor colaje.

n concluzie, această ediţie jubiliară a fost o reuşită, la ea contribuind şi timpul frumos al zilelor de început de mai, care au favorizat vizitarea expoziţiei de către un numeros public.

Ediţia a XVI-a, 7-9 mai 1993

Organizată şi n acest an la Casa de Cultură a Sindicatelor de către Consiliul local şi primarul municipiului Piteşti, expoziţia cu un număr restrâns de participanţi, numai 15 din cei 64 invitaţi, a continuat tradiţia începută n urmă cu 16 ani, şi-a etalat atât n holul clădiri, cât şi pe platoul învecinat, diverse standuri cu flori, aranjamente florale şi dendrologice, unelte de grădinărit, vaze şi accesorii pentru flori din ceramică, mobilier urban pentru zone verzi şi altele.

După vernisaj, un juriu format din specialişti şi reprezentanţi ai publicului au acordat trei premii şi trei menţiuni. Acestea au fost n bani obţinuţi din sponsorizări. Festivitatea de premiere a avut loc n seara primei zile la Restaurantul „Muntenia”, unde primarul Tudor Pendiuc a inmanat tuturor participanţilor diplome şi trofee. n afară de acestea, a acordat următoarele premii din partea juriului:

– Premiul I – Administraţiei Domeniului Public Piteşti pentru realizarea unui decor floral deosebit cu plante de mozaic şi exotice containerizate

– Premiul al II-lea – Staţiunii de Cercetare şi Producţie Cluj-Napoca, pentru sortiment valoros de orhidee

– Premiul al III-lea – Institutul de Cercetări pentru Pomicultură Mărăcineni pentru sortimentul dendrologic diversificat de mare valoare decorativă

Menţiunile s-au acordat unităţilor SC Duser SA Dumbrăveni, judeţul Sibiu, pentru sortiment bogat de flori tăiate prezentate n aranjamente florale, RA ADP Târgovişte, pentru realizarea tematicii istorice n spaţii verzi şi RA Comprest Braşov, pentru mobilier urban necesar amenajării de grădini cu parcuri.

Juriul a fost alcătuit din dr. ing. Ilarie Isac, de la ICPP Mărăcineni-Piteşti, ing. Teodorescu Mihai, Romser Bucureşti, dr. ing. Mihai Mareş, Romser Bucureşti, prof. Mariana Şenilă-Vasiliu şi ing. Gheorghe Pacea, din Piteşti.

n următoarele două zile participanţilor li s-au organizat vizite turistice la Curtea de Argeş, Lacul Vidraru şi la Bazinul Olimpic din Piteşti. Manifestarea s-a desfăşurat sub semnul apropiatei aniversări a 605 ani de atestare documentară a municipiului Piteşti, moment de referinţă pentru istoria oraşului. Ca un simbol al acestei sărbători, tuturor participanţilor le-a fost oferită o plachetă pe care, alături de lalele, apare şi cifra jubileului, 605 Piteşti – Argeş. Din păcate, filmul ediţiilor anterioare „Simfonia lalelelor”, realizat de Ioan Butnicu nu s-a mai proiectat, ca urmare a neinţelegeilor dintre producător şi organizatori. Materialele publicitare au fost realizate la această ediţie de către arhitectul Nicolae Ernst şi de firma Circle Systems Internaţional Ltd. Bucureşti, sursa de inspiraţie fiind tot lalelele. Cu toate condiţiile grele existente n perioada de tranziţie şi ediţia din acest an s-a bucurat de o participare relativ numeroasă, dar cu satisfacţii pentru suflet şi profesie atât pentru expozanţi, cât şi pentru vizitatori, fapt oglindit pe larg de ziarişti.

Ediţia a XVII-a, 22-24 aprilie 1994

Consiliul Local al municipiului Piteşti, Administraţia Domeniului Public şi Camera de Industrie şi Comerţ Argeş unindu-şi forţele au organizat această ediţie invitând un număr de 60 de unităţi. Expoziţia s-a organizat din nou la Casa Cărţii, atât n interior, cât şi n zona alăturată intrării, revenind după patru ani n acelaşi spaţiu amplu, pretabil expoziţiilor florale. Au participat cu exponate 23 de unităţi de stat, societăţi comerciale, asociaţii familiale şi floricultori amatori. După deschiderea oficială, la care au fost prezenţi numeroşi invitaţi din cadrul municipiului, judeţului şi din alte localităţi, seara a avut loc la Restaurantul „Argeş” masa festivă şi festivitatea de premiere. Primarul Tudor Pendiuc a acordat tuturor participanţilor diplome şi premii pentru ceea ce era caracteristic fiecărui stand expoziţional. Trofeele au fost oferite ca sponsorizare de către SC Faimar SA Baia Mare, fiind cele mai deosebite dintre cele acordate de-a lungul anilor la „Simfonia lalelelor”. n următoarele zile s-au vizitat Institutul Pomicol Mărăcineni, Grădina Zoologică, Parcul Trivale şi centrul oraşului. Materialele publicitare: afişe, invitaţii, fanioane, steguleţe, ecusoane şi diplome au fost create de Camera de Comerţ şi Industrie Argeş, având ca tematică lalelele stilizate, fiind frumos executate. Vizitatorii, foarte numeroşi, au apreciat expoziţia ca o reuşită, materializându-şi gândurile n cartea de impresii, urând organizatorilor succese la viitoarea ediţie.

Ediţia a XVIII-a, 14-16 aprilie 1995

Având aceiaşi organizatori ca şi ediţia precedentă, şi anume Consiliul Local al municipiului Piteşti, Administraţia Domeniului Public şi Camera de Comerţ şi Industrie Argeş a fost ediţia „cea mai timpurie” de-a lungul celor 18 ani de „Simfonie a lalelelor”. Acestea se aflau la începutul perioadei de înflorire. Expoziţia a coincis cu conferinţa pe ţară a Federaţiei Primarilor de Municipii, care s-a desfăşurat n aceeaşi perioadă la Piteşti. Şi n acest an, organizatorii au invitat 79 de firme de stat şi particulare, răspunzând invitaţiei numai 29. Acestea, pe parcursul celor trei zile de expoziţie, au prezentat o gamă variată de exponate: de la flori şi aranjamente florale la plante dendrologice, de la mobilier urban pentru parcuri şi grădini publice la bonsai şi colecţii de cactuşi, de la vaze şi măşti de ghivece la obiecte decorative din sticlă pentru grădini şi multe altele. Expoziţia s-a desfăşurat la Casa Cărţii, ca şi n anii anteriori. După deschiderea oficială şi vizitarea standurilor a avut loc n incinta expoziţiei festivitatea de premiere la care primarul Tudor Pendiuc a acordat tuturor participanţilor diplome şi trofee. Au fost de faţă numeroşi invitaţi, reprezentanţi ai ziarelor şi posturilor de radio şi televiziune locale şi centrale. Expoziţia a fost filmată de Studiourile de televiziune Piteşti. Materialele publicitare: ecusoane, invitaţii şi diplome au fost executate de către Camera de Comerţ şi Industrie Argeş, iar afişele de firma Ernst Grup, având ca decor tradiţionalele lalele. La deschidere, orchestra simfonică a Liceului de Artă „Dinu Lipatti” a oferit un scurt program muzical bine primit de public. întreaga expoziţie s-a desfăşurat n bune condiţiuni, însă mai puţin apreciată de vizitatori aşa cum s-au exprimat n cartea de impresii, unde au sugerat extinderea exponatelor şi la etajul II al clădirii, fapt realizat la ediţia următoare.

Ediţia a XIX-a, 22-28 aprilie 1996

Organizată de Consiliul Local al municipiului Piteşti şi Administraţia Domeniului Public, expoziţia a avut loc la Casa Cărţii pe parcursul a trei zile. Au participat un număr de 30 de firme din ţară şi pentru prima dată din Republica Moldova, din cele 80 de unităţi invitate.

După festivitatea de deschidere a urmat vizitarea standurilor de către invitaţi şi reprezentanţii presei, radioului şi televiziunii. întocmai ca şi n 1995, n cadrul expoziţiei s-a desfăşurat apoi premierea participanţilor, cărora primarul Tudor Pendiuc le-a inmanat diplome şi trofee. Expoziţia a fost vizitată şi de delegaţiile unor localităţi înfrăţite cu Piteştiul şi anume: Kragujevac – Serbia, sau aflate n schimb de experienţă pe probleme culturale, ca Montana Bulgaria sau n vizită n judeţul nostru, ca Settate din Maroc şi Chemonics, din Statele Unite, aflată într-un program de îndrumare pe probleme de administraţie publică locală. Expoziţia a fost filmată de către Studioul de televiziune Piteşti, iar materialele publicitare: afişe, diplome, ecusoane şi invitaţii au fost executate de redacţia ziarului „Curierul zile” şi de Camera de Comerţ şi Industrie Argeş, ultimele fiind realizate pe tehnică de calculator. Un fapt inedit, pe parcursul a două zile, l-a constituit oficierea căsătoriilor civile din Piteşti n incinta expoziţiei printre flori şi vizitatori, ceremonial desfăşurat şi condus de primarul municipiului Tudor Pendiuc. Şi această ediţie a constituit o reuşită, fiind apreciată de vizitatori, după cum s-au exprimat n cartea de impresii. O lipsă a acestei ediţii, ca şi a celor din ultimii ani, a fost absenţa din program a filmului „Simfonia lalelelor” de la prima ediţie până n prezent, fapt amintit de participanţi şi vizitatori.

Ediţia a XX-a, jubiliară, 9-11 mai 1997

Cea de-a patra ediţie jubiliară a fost organizată, ca şi prima, la începutul lunii mai, de către Consiliul Local al municipiului Piteşti şi Administraţia Domeniului Public şi s-a desfăşurat pe parcursul a trei zile la Palatul Culturii de la Casa Cărţii. Era pentru a şasea oară când expoziţia se organiza n luna mai, celelalte desfăşurându-se n aprilie. Fiind o ediţie jubiliară, organizatorii s-au străduit să dea acestui eveniment o amploare şi o strălucire cu totul speciale, au fost invitate 80 de unităţi din ţară şi au venit cu standuri 37.

La festivitatea de deschidere au participat o serie de oameni politic, precum Petre Roman, preşedintele Senatului, Viorel Lis, primarul general al Capitalei, Aurelian Bădulescu şi Octavian Ştireanu, consilieri prezidenţiali, Aurel Teodorescu, prefectul de Argeş, senatorii Constantin Nicolescu şi Sergiu Rizescu.

Au fost prezenţi ambasadorii Statelor Unite, Canadei, Olandei, Italiei şi Turciei, precum şi o serie de primari din ţară şi judeţul Argeş, care au participat şi la adunarea generală a Federaţiilor Municipiilor din Romnia, al cărei preşedinte interimar era Tudor Pendiuc, primarul Piteştiului.

A fost de faţă şi Excelenţa Sa, prinţul Paul de Hohonzolern al Romniei împreună cu soţia, care a oferit unui număr restrâns de persoane cartea sa „Carol al II-lea, rege al Romniei”.

A urmat vizitarea standurilor, amplasate la parter şi la cele două niveluri ale clădirii, alături de invitaţi participând numeroşi ziarişti de presă, radio şi televiziune. Postul naţional de televiziune Antena 1 a transmis n direct festivitatea de inaugurare a expoziţiei. Prestigiosul cor piteştean „Ars Nova”, dirijat de maestrul Gheorghe Gomoiu a întâmpinat oaspeţii cu mulţi ani trăiască, iar câteva manechine de la Casa de modă GinaBilous a prezentat o colecţie vestimentară de vară cu tentă folclorică dedicată Casei Regale. Totodată, vizitatorilor li s-a oferit broşura „Simfonia lalelelor la ceas aniversar”, editată de către SC Romnia Azi SA Bucureşti, scrisă de ing. Mircea Pungoci, o cronică a celor 19 ediţii de expoziţii florale la Piteşti. Pe parcursul celor trei zile, cât a durat expoziţia, miile de vizitatori au avut ocazia să admire lalele, diverse flori de sezon, flori exotice, plante de apartament, cactuşi, plante dendrologice, aranjamente florale, ceramică decorativă şi funcţională pentru flori, mobilier pentru parcuri şi grădini, colecţii filatelice de timbre cu tematică florală şi nenumărate picturi inspirate din lumea florilor, iar doamna Petruţa Obreanovici Frunză a impresionat prin compoziţiile realizate din oase de peşte, sâmburi şi ramuri de plante.

Organizatorii au avut n vedere şi un program artistic şi turistic pentru expozanţi, cât şi pentru public. Astfel, n Piaţa „Vasile Milea” au susţinut recitaluri Mirabela Dauer şi formaţia Exotic Machine, iar n zilele de 10 şi 11 mai s-au vizitat oraşele Curtea de Argeş, Piteşti şi colecţia de plante perene din cadrul Muzeul Judeţean Argeş.

Pentru strădania şi munca depusă organizatorii i-au răsplătit pe toţi expozanţii cu diplome şi trofee n cadrul unei festivităţi de premiere desfăşurată n seara primei zile la masa festivă de la Hanul „Valea Urusului” de lângă Piteşti.

Trofeul a fost realizat, conform tradiţiei, de către fabrica de porţelan ARPO Curtea de Argeş, iar afişele, invitaţiile, diplomele şi ecusoane, foarte frumoase şi bine executate grafic, „s-au născut” la SC Romnia Azi SA Bucureşti şi au fost tipărite la tipografia „Cicero” din Bucureşti, pe materiale deosebite.

Ţinând cont de dorinţa participanţilor de a viziona filmul „Simfonia lalelelor”, ediţia 1996, aceasta s-a realizat, organizatorii proiectând caseta video la sala de şedinţe a primăriei.

Această ediţie a fost o mare reuşită, vizitatorii intrecandu-se n aprecieri pentru expozanţi şi organizatori, dar şi n note critice n legătură cu numărul mai mic de lalele din spaţiile verzi ale oraşului faţă de anii anteriori. Faţă de aceasta situaţie, Primăria municipiului Piteşti a acordat din acest an un sprijin substanţial A.D.P.-ului prin alocarea de fonduri pentru achiziţionarea de bulbi de lalele dintara si străinătate.

Dar lalelele Pitestiului au revenit in atenţia argeşenilor la sfârşitul lunii noiembrie 1997, când s-au sărbătorit 25 de ani de la cultivarea acestora in spatiile verzi ale oraşului.

Cu prilejul acestui eveniment, Primarul Tudor Pendiuc si noul director al A.D.P.-ului Piteşti – Doru Iliescu împreună cu instituţiile pe care le reprezentau au organizat in ziua de 27noiembrie 1997 o adunare aniversara cu genericul ” 25 de ani de la cultivarea primelor lalele in municipiul Piteşti”.

Totodată, s-au expus trofeele si plachetele executate special pentru Simfonia lalelelor de-a lungul celor 20 de ani. –

Au fost invitaţi oficialii Prefecturii si Consiliului Judeţean Argeş, precum si toţi foştii primari ai Pitestiului de-a lungul celor 25 de ani, in frunte cu Valeriu Nicolescu ,cel care au contribuit iniţial ca oraşul Piteşti sa devina oraşul lalelelor.

Au mai participat specialiştii din domeniul horticol din cadrul A.D.P. si Primărie, ziarişti, iubitori de flori si floricultori.

S-au ţinut cuvântări, s-au depanat amintiri legate de începuturile culturii lalelelor in Piteşti.

Desi toamna târzie , doamna Olga Panaete – proprietara florăriei cei poarta numele a oferit Primarului un frumos cos omagial cu 25 lalele înflorite, iar acesta a inmanat diplome si cârti persoanelor care au contribuit ca Pitestiul sa devina oraşul lalelelor.

S-a amintit ca in acest an s-au cumpărat din Olanda 12.000 bulbi de lalele si 20.800 de la Institutul de Cercetări Legumicole si Floricole Vidra, care alături de cele deja existente vor înflori in primăvara 1998, când oraşul va aniversa 610 ani de atestare documentara.

Ediţia a-XXI-a, 10-12 aprilie 1998

Organizata de Consiliul Local Piteşti si Administraţia Domeniului Public la Complexul Expoziţional de la Casa Cărţii, expoziţia a reunit un număr de 34 de firme din tara si străinătate. Firmele cultivatoare de flori din cadrul oraşelor României ca si florăriile si importatori de flori au expus in afara de flori si aranjamente florale, plante de apartament, plante dendrologice, seminţe si material biologic pentru înmulţire. Alături de acestea au expus ceramica decorativa si funcţională pentru floricultori, fabricile de ceramica si porţelan, iar unele firme au fost prezente cu unelte pentru grădinărit si mobilier urban. 0 firma din Ungaria a prezentat frumoase fântâni arteziene de interior, iar Asociaţia filatelica Argeş o bogata colecţie de timbre.

Festivitatea de deschidere a avut loc la Casa Cărţii in fata numeroşilor oficiali din judeţul Argeş si municipiul Piteşti.

Au mai participat parlamentari de Argeş, Primarul general al capitalei Viorel Lis, primari din tara, numeroşi ziarişti si invitaţi, precum si ambasadorii Olandei si Suediei.A fost prezenta si o delegaţie chineza si una din oraşul înfrăţit cu Pitestiul Kragujevac. S-au ţinut scurte cuvântări, după care s-a vizitat expoziţia.

La sfârşit, Primarul Tudor Pendiuc a oferit oaspeţilor diplome, vaze din porţelan confecţionată de ARPO Curtea de Argeş si frumoase buchete de flori.

Festivitatea de premiere a expozanţilor a avut loc la restaurantul Cornul Vânătorului din pădurea Trivale, unde Primarul a inmanat trofee executate la ARPO – Curtea de Argeş, cat si frumoase diplome. Acestea ca si afişele, programele si invitaţiile au fost gândite de către S.C. ” România Azi ” S.A. Bucureşti si executate de către tipografia CICERO –

Bucureşti,toate având ca motiv floral un buchet din lalele si garoafe.

A doua zi participanţii la expoziţie au avut prilejul sa fie prezent la Primăria din Piteşti la un simpozion pe teme de floricultura, dendrologie si arhitectura peisagera.

Astfel de simpozioane au mai fost la Simfonia lalelelor cu mai multi ani in urma.

Au fost prezentate referatele: ” Laleaua – regina a grădinilor in sezonul de primăvara ” – cercetător ing. Alexandrina Hatis – I.C.L.F. Vidra, Judeţul Ilfov. ” Spatiile verzi ale municipiului Cluj Napoca – privire retrospectiva; perspective pentru mileniul III” – ing. Dan Valentin – R.A.D.P. Cluj Napoca. ”^Soluţii de amenajări peisagere in centrele urbane aglomerate ” – ing. Dan Valentin – Regia Administraţiei Domeniului Public Cluj Napoca. ” Tehnologii de cultura a diverselor plante horticole si aspecte diferite a zonelor verzi din Anglia ” – film realizat m anul 1997 de ing. Victor lancu – Administraţia Parcurilor si Grădinilor Bucureşti. ” Gardurile vii intre estetic si utilitar ” – ing. Mihaela Ileana Oprea Administraţia Domeniului Public Piteşti.

Simpozionul a fost urmărit cu interes de participanţi mai ales ca referatele au fost însoţite de diapozitive color sau casete video.

Ultima zi a expoziţiei florale a cuprins mai multe vizite cu caracter profesional si turistic.

A fost revăzuta colecţia de plante perene din cadrul Muzeului Judeţean Argeş la doi ani de la înfiinţare, Pepiniera Dendrologica Gavana si Serele de flori din cadrul Administraţiei Domeniului Public Piteşti. Specialiştii au apreciat varietatea speciilor, numărul acestora si felul in care sunt produse aceste plante, vizita fiind un instructiv schimb de experienta.

S-a mers apoi la Goleşti unde s-a vizitat Muzeul pomiculturii si viticulturii si Muzeul satului Romanesc cuprinse in cadrul Complexului Muzeal ce poarta numele ilustrei familii Golescu.

Seara la ora 20,00 expoziţia s-a închis rămânând in amintirea expozanţilor si vizitatorilor ca o reuşită deplina.

Ediţia a-XXII-a, 16-18 aprilie 1999

Întocmai ca si la ediţia precedenta organizatori au fost Primăria municipiului Piteşti, Consiliul Local si Administraţia Domeniului Public, care au invitat sa participe cu stand un număr de 60 unităţi din tara si străinătate.

Au răspuns invitaţiei si au expus la Complexul Expoziţional de la Casa Cărţii un număr de 44 firme care au prezentat flori, aranjamente florale, plante dendrologice, seminţe si material de înmulţire a plantelor horticole, ceramica decorativa si funcţionala pentru floricultura, ambalaje si accesorii pentru flori, fântâni decorative pentru interior si grădini, pesticide si îngrăşăminte, precum si tablouri cu tematica florala majoritatea – acuarele.

Din nou prezenta Asociaţia filatelica Piteşti cu o frumoasa colecţie de cârti poştale ilustrate prezentând istoria in imagini a Pitestiului intre 1899 – 1936 si Biblia ilustrata in vederi vechi pana in anul 1900.

Expoziţia s-a desfăşurat pe parcursul a trei zile fiind cea mai timpurie de pana acum lalelele aflându-se la mijlocul perioadei de înflorire.

Festivitatea de deschidere a avut loc in prezenta numeroşilor invitaţi din tara si străinătate. In afara oficialităţilor judeţene si municipale au mai participat ambasadorul Suediei si delegaţii olandeze si suedeze.

Un moment inedit la constituit ” bombardamentul cu flori ” din doua avioane aparţinând Aeroclubului Geamăna Piteşti, spre surprinderea si bucuria sutelor de Piteşteni participanţi la vernisajul expoziţiei.

Înainte de a se tăia pamblica de inaugurare Cristian Gava – copilul poet din Piteşti a recitat o poezie proprie despre lalele, apoi poetul Marin lonita a citit dintr-o carte a sa despre Piteşti. Primarul a anunţat cu regret ca din cauza războiului din lugoslavia este pentru prima data când delegaţia de la Kragujevac nu participa la aceasta sărbătoare, insa primarul acestui oraş înfrăţit cu Pitestiul, a trimis un mesaj, urând succes in desfăşurarea acestei manifestări.

Vizitarea standurilor s-a desfăşurat cu mult interes in acordurile muzicii lui Vivaldi – vizitatorii intrecandu-se in elogii la adresa expozanţilor si organizatorilor.

Seara la restaurantul Cornul Vânătorului a avut loc festivitatea de premiere unde fiecare stand a fost premiat cu o diploma si un trofeu.

Trofeele au fost confecţionată de ARPO Curtea de Argeş, iar diplomele cat si afişele, invitaţiile program , ecusoanele au fost realizate grafic de către Top – Concept Societate mixta Romano-Germana din Piteşti, fiind de bun gust si de o calitate excepţională.

A doua zi participanţii din tara la expoziţia florala au vizitat municipiul Piteşti, Gradina Zoologica Trivale, Bazinul Olimpic si Serele de flori , obiective administrate de A.D.P.

Ultima zi a cuprins o excursie la Curtea de Argeş unde s-a vizitat Mânăstirea si Biserica Domneasca aflata in restaurare.

Seara la ora 20,00 expoziţia s-a închis.

Ediţia a-XXIII-a, 21-23 aprilie 2000

Ultimul an al mileniului II a oferit prilejul Consiliului Local, Primăriei Municipiului Piteşti si Administraţiei Domeniului Public sa organizeze Expoziţia Naţională de Flori tot la Complexul Expoziţional de la Casa Cărţii.

In scrisoarea – invitaţie trimisa celor 61 de unităţi din tara si străinătate, organizatorii aminteau cuvintele savantului atomist Robert Oppenheimer ” Nu stiu daca vom putea pastra grădinile aşezaţilor noastre, iar cărările capricioase vor putea supravieţui într-o lume care creste frenetic. Eu cred ca daca omul pierde grădinile si cărările se va pierde pe el însuşi.”

S-a dorit ca aceasta ediţie sa fie dedicata acţiunilor de conservare si protecţie a mediului înconjurător.

Au răspuns invitaţiei un număr de 45 de unităţi din tara, Republica Moldova si lugoslavia, care au prezentat in standuri flori, aranjamente florale, plante dendrologice, plante de apartament, bonsai, ceramica, ghivece si accesorii pentru flori, jardiniere, ceramica populara, seminţe si material biologic pentru înmulţirea florilor, împletituri din răchită, unelte de grădinărit, pesticide, tablouri si icoane.

Asociaţia filatelica Piteşti a expus si n acest an frumoase colecţii de timbre.

Manifestarea a fost sponsorizată de doua bănci olandeze deschise recent n Piteşti ABN – AMRO – Bank si ING BARINGS, care şi-au materializat mascotele din inii de flori.

Sărbătoare a început la ora 10,00 când la Primărie au sosit invitaţi din alte tari, precum delegaţia Olandei, Suediei (oraşul Borlange) si lugoslaviei ( Kragujevac ).

Au venit numeroase personalităţi politice ale României: Petre Roman – Ministrul de Externe, Viorel Lis – Primarul general al Capitalei, Parlamentari, Prefectul de Argeş, Preşedintele Consiliului Judeţean, Consilieri.

A participat si prinţesa Lia sotia printului Paul de România.

Dintr-un avion au fost aruncate petale de flori deasupra mulţimii prezente m fata Casei Cărţii.

După câteva scurte discursuri ţinute de Liviu Martin – Directorul Centrului Cultural Piteşti, Liana Kleiniger- Consilier Prezidenţial, V. Stepanovic – Primarul din Kragujevac, Petre Roman si bineînţeles Tudor Pendiuc – gazda manifestări, s-a trecut la vizitarea expoziţiei din interiorul Casei Cărţii, care pentru 3 zile a devenit un adevărat palat al florilor.

Manifestarea s-a desfăşurat cu bucuria trăită de Piteşteni ca echipa locala de baschet a devenit cu o zi in urma campioana României.

In după amiaza aceleiaşi zile, cunoscuta realizatoare de televiziune Marioara Murarescu – musceleanca, reprezentanta a Societăţii Romane de Televiziune , in colaborare cu Primăria Piteşti, a oferit publicului un spectacol folcloric desfăşurat la Teatrul Al.Davila.

Seara la Restaurantul Cornul Vânătorului dm Pădurea Trivale a avut loc festivitatea de premiere si masa festiva organizata in cinstea acestei ediţii a Simfoniei lalelelor.

Toţi participanţii au primit diplome si trofee pentru măiestria cu care au conceput si materializat standurile, pentru calitatea si diversitatea exponatelor.

Diplomele ca si afişele, invitaţiile – program si ecusoanele au fost realizate cu rafinament si bun gust de către Societatea Mixta Romana – Germana Top Concept si tipărite la Tipografia CICERO – Bucureşti.

Trofeul conform tradiţiei s-a confecţionat la ARPO Curtea de Argeş.

A-doua zi învitaţii au participat la Gradina Zoologica Trivale la un picnic organizat de A.D.P. Piteşti, unde s-a petrecut într-o atmosfera colegiala, prietenoasa.

Seara n fata Cercului Militar a avut loc un spectacol de muzica tânăra si folclor desfăşurat sub genericul Simfonia lalelelor 2000.

Ultima zi a expoziţii a dat prilejul ca învitaţii sa aibe acces gratuit la serviciile oferite de Bazinul de Înot Olimpic din oraşul gazda.

La ora 20,00, manifestarea s-a încheiat, participanţii gândindu-se la ce surprize vor oferi organizatorii la ediţia viitoare a Simfoniei lalelelor.

Ediţia a-XXIV-a, 6-8 aprilie 2001

Cea mai timpurie ediţie a Simfoniei lalelelor pe parcursul celor 24 de ani a fost organizata si de aceasta data de către Primăria Municipiului, Consiliul Local si Administraţia Domeniului Public, care au dorit sa dedice aceasta expoziţie începutului de mileniu, sa omagieze natura si viaţa, sa bucure sufletul si privirea vizitatorilor.

Invitaţia de a participa cu exponate floricole si dendrologice, accesorii pentru aranjamente florale si flori a fost trimisa la un număr de 60 de firme de profil din tara si Republica Moldova.

Au onorat cu standuri 43 de expozanţi dintre care doi din Basarabia: Firma Floribel – Oraşul Balti si Parcul Dendrariu Chisinu.

La festivitatea de deschidere au participat alături de un numeros public si delegaţii de onoare din Olanda ( oraşul Eelde ), de la Ambasada Suediei care participa pentru a cincia oara consecutiv la simfonie, din oraşul înfrăţit cu Puştiul Kragujevac .

Au venit la deschidere preşedintele Senatului Nicolae Văcăroiu, senatorul Constantin Nicolescu, P.S. Calinic – episcopul Argesului si Muscelului, preşedintele Consiliului Judeţean si Prefectul de Argeş.

Înainte de vernisaj, din doua avioane ale aeroclubului Henri Coandă din Piteşti s-au presărat deasupra mulţimii flori, iar paraşutista Cristina Lăzărescu a sărit dintr-un avion aterizând in mijlocul florilor din centrul oraşului, uimind privitorii.

Au urmat scurte cuvântări: Liviu Martin – Directorul Centrului Cultural Piteşti, urând cuvinte de bun venit in regatul lumii vegetale, Primarul Tudor Pendiuc , care a mulţumit Consiliului Local pentru sprijinul acordat la realizarea acestei ediţii, preşedintele Senatului Nicolae Văcăroiu, care a elogiat evenimentul subliniind ca a devenit tradiţional Prefectul Argesului Constantin Tamaga, care a apreciat ca in Piteşti ” se mai găsesc resurse umane, materiale si spirituale sa organizeze asemenea manifestări. ” Au mai rostit cuvinte de suflet

P.S. Calinic, Diplomatul Suedez Soren Freij, oaspetele Olandez din oraşul Eelde Harm Katoele si viceprimarul din Kragujevac Dobrica Milovanovic.

Primarul Pitestiului a declarat expoziţia deschisa si a invitat pe cei prezenţi sa păşeasca in ” regatul florilor „.

Aici pe parcursul a trei zile miile de vizitatori au admirat frumuseţea florilor, a plantelor ornamentale si a obiectelor decorative exprimându-şi gândurile in cartea de impresii a expoziţii, iar poeţii au scris versuri.

” Puştiul primăvara nu mai doarme ” , de Constantin Mândruţa

Noi suntem cei ce punem flori,

Se bucura pământul mângâiat in palme,

E Simfonia noastră de culori –

Puştiul primăvara nu mai doarme.

Si adunaţi, avem in ochi comori

Si zările rămân cu noi mai calme,

E Simfonia noastră de culori –

Puştiul primăvara nu mai doarme.

Ce bine e sa fii născut de zori,

Printre lalele sa găseşti doar mame

Si vieţii oferind culori

Întinerim cu Tine, Doamne !

Puştiul primăvara nu mai doarme.

.

Te-nalti si azi ca o faclie,

Într-o paleta de culori…

Eşti si ramai – o bucurie,

Un vis frumos – 0 SIMFONIE

Ca un regal de flori !…

(Gheorghe Dumitraşcu)

Răsplătind efortul si munca depusa de participanţii cu exponate la aceasta ediţie, organizatorii au oferit in seara primei zile o frumoasa recepţie la Restaurantul Cornul Vânătorului din Pădurea Trivale. Aici la festivitatea de premiere Primarul Tudor Pendiuc a inmanat diplome si trofee tuturor delegaţiilor prezente cu standuri.

Diplomele, afişele si invitaţiile – program au fost realizate de Societatea Romana – Germana din Piteşti Top – Concept , ecusoanele de către A.D.P. Piteşti, iar trofeele s-au executat la fabrica argeşeana Arpo din Curtea de Argeş, menţinându-se si de aceasta data tradiţia.

A doua zi învitaţii au luat parte la un picnic organizat de către A.D.P. Piteşti, la Gradina Zoologica Trivale, iar seara in Piaţa Vasile Milea a avut loc un spectacol de muzica tânăra si folclor.

Manifestarea s-a încheiat a treia zi duminica 8 aprilie la ora 20,00, participanţii gândindu-se deja la cea de a XXV-a ediţie jubiliara din anul viitor.

La fel s-au gândit si organizatorii, aşa ca inca din vara au început sa achiziţioneze noi soiuri de lalele. S-au cumpărat 44.100 bulbi de la I.C.L.F. Vidra si 40.000 de la Firma Olandeza Pink Blak. Floricultorii au plantat in centrul Pitestiului 76.730 bulbi floriferi si au extins rondurile cu lalele si in cartierele municipiului unde au sădit in toamna 13.000. De asemenea, horticultorii au plantat in campurile floricole de la sera un număr de 35.945 bulbi si bulbili pentru înmulţire.

Cei 125.675 bulbi de lalele, vor înflori in primăvara anului 2002, când se vor sărbători 25 de ani de la prima ediţie a SIMFONIEI LALELELOR.

Ediţia a-XXV-a jubiliara, 12-14 aprilie 2002

Este cea dea 5– a ediţie jubiliara, iar organizatorii au dorit sa fie o ediţie deosebita. In acest sens, inca de la sfârşitul lunii februarie Primăria si A.D.P. Piteşti au invitat 70 de firme din tara si străinătate. Au onorat invitaţia si au participat cu stand 55 depăşind cu mult ediţia precedenta.

La festivitatea de deschidere au participat numeroase delegaţii din Serbia, Olanda, Suedia, China, Japonia, precum si foarte multi copii din grădiniţele si şcolile piteştene in cadrul tradiţionalei parade a florilor. La vernisaj au fost prezenţi mai multi oficiali : Adrian Năstase – primul ministru, Nicolae Văcăroiu – preşedintele Senatului, numeroşi miniştri, parlamentari, conducerea prefecturii Argeş, conducători de instituţii din judeţ si multi ziarişti. Tudor Pendiuc – primarul Pitestiului a deschis expoziţia, iar după cuvântul acestuia au mai ţinut discursuri primarul olandez din oraşul Tynaarlo , viceprimarul sârb din oraşul frate cu Puştiul – Kragujevac si premierul Adrian Năstase.

In seara primei zilei a avut loc la restaurantul Cornul Vânătorului din pădurea Trivale – festivitatea de premiere a participanţilor. Aceştia au primit diplome si trofee executate de către fabricile de porţelan ARPO – din Curtea de Argeş si Faimar Baia Mare. Expozanţii au

avut in următoarele doua zile un frumos program turistic si cultural : picnic la gradina zoologica Trivale si vizitarea Complexului Muzeal Goleşti si a Casei Memoriale Liviu Rebreanu de la Valea Mare de lângă Piteşti.

Expoziţia a fost o reuşită , vizitatorii intrecandu-se prin aprecieri si laude la adresa organizatorilor.

Pentru pregătirea viitoarei ediţii, A.D.P. Piteşti a achiziţionat in toamna 2002 de la firma Deco – Flora SRL Bucureşti: 47:530 bulbi lalele diverse soiuri, 36.850 bulbi muscari si 6000 crocusi care alături de cei existenţi – 75.346 produşi in unitate au înflorit in viitorul an – 2003.

Ediţia a-XXVI-a, 18-20 aprilie 2003

Organizata si in acest an de către Primăria municipiului Piteşti împreună cu Administraţia Domeniului Public, expoziţia a fost pregătită inca de la începutul lunii februarie si s-a desfăşurat tot la Casa Cărţii.

In acest sens au fost invitate cu exponate un număr de 78 unităţi din tara si străinătate si au răspuns cu prezenta 74.

Vineri 18 aprilie la Primăria Piteşti a avut loc primirea invitaţilor din tara si străinătate către primarul Tudor Pendiuc si membrii Consiliului Local.

Cu aceasta. ocazie s-a organizat in sala de consiliu a primăriei o expoziţie dedicata acestei manifestări ce a cuprins toate diplomele , trofeele si plachetele Simfoniei lalelelor de la prima ediţie pana in prezent.

După vizitare, delegaţiile au participat la parada florilor parcurgând alături de copii si public la o promenada printre lalelele din centrul Pitestiului pentru ca la ora 11,00 sa fie prezenţi la vernisajul expoziţii.

Au participat in afara de oficialii locali si judeţeni si oaspeţi de seama: ambasadorii Iranului, Africii de Sud, consilieri ai ambasadei; Franţei, SUA, Olandei, precum si primarul si viceprimarul oraşului Kragujevac – Slobodan Jovanovic si Dobrica Milovanovic deja oaspeţi tradiţionali.

Desi timpul a fost destul de capricios fiind foarte frig pentru aceasta data, vizitatorii nu au lipsit si au participat la aceasta manifestare pe parcursul celor trei zile.

Cele mai interesante standuri, după aprecierea publicului au fost : cel de la Slatina reprezentând o locomotiva din flori, caleasca din Târgovişte decorata cu trandafiri si garoafe, al Iranului si al A.D.P. Piteşti reprezentând Primăvara – inspiraţie după un tablou al lui Sandro Botticelli.

Expozanţii au fost apreciaţi in seara primei zile la restaurantul Cornul Vânătorului – cu diplome si trofee in cadrul festivităţii de premiere.

Trofeele au fost executate de fabrica de porţelan ARPO din Curtea de Argeş, iar diplome(e ca si afişele, invitaţiile, ecusoanele participanţilor de către firma Cicero – Grup.

In zilele următoarea participanţii cu exponate au vizitat Gradina Zoologica Trivale unde au participat la un picnic organizat de gazde si au admirat frumosul edificiu al Bibliotecii Judeţene Argeş – Dinicu Golescu.

Pregătind ediţii viitoare Administraţia Domeniului Public Piteşti a plantat in toamna 107.718 bulbi de lalele din care 34.300 importaţi din Olanda prin firma Deco – Flora – Prexim SRL Bucureşti.

Ediţia a-XXVII a, 23 – 25 aprilie 2004

Aceasta ediţie având aceeaşi organizatori a ” spart ” tiparele deja cunoscute si a organizat in premiera la Piteşti un târg al florilor in vecinătatea expoziţii in piaţa Vasile Milea.

Au fost invitate 70 de unităţi din tara si străinătate pentru expoziţie si 60 la târgul florilor si au onorat invitaţia 61 si respectiv 63 .

Vineri 23 aprilie la ora 10,00 in piaţa Vasile Milea a sosit seful statului preşedintele lon Iliescu care a fost aşteptat de numeroşi piteşteni cat si de foarte multi copii care participau ca si in alti ani la ” Parada Florilor „.

Primarul Tudor Pendiuc a rostit cuvântul de deschidere al expoziţii, invitând pe preşedinte si pe ceilalţi oaspeţi in interiorul Casei Cărţii. Au fost prezente mai multe delegaţii străine din Serbia, Suedia, Italia, Grecia, Iran, Olanda si reprezentanţi ai ambasadelor SUA, Chinei, Africii de Sud, Indiei, Angolei si Olandei.

A fost prezent si preşedintele senatului Nicolae Văcăroiu, ministrul educaţiei Alexandru Athanasiu precum si întreaga conducere a Prefecturii si Consiliului Judeţean Argeş.

Vizitatorii au avut numai cuvinte de admiraţie pentru standurile primăriilor Slatina, Târgovişte, Baia Mare si A.D.P. Piteşti prezenta ca in toţi anii cu 2 standuri mari realizate din mii de lalele.

In seara aceleiaşi zile la restaurantul Cina din Piteşti a avut loc festivitatea de premiere a tuturor expozanţilor. ‘

Aceştia au primit diplome si trofee înmânate de primarul Tudor Pendiuc, ce au fost executate de Arpo – Curtea de Argeş si firma Cicero – Grup.

In următoarele doua zile participanţii au vizitat expoziţii de arta plastica la Casa Sindicatelor, muzeul de arta, galeria naţională de arta naiva si au participat la un spectacol de folclor si muzica.in piaţa Vasile Milea încheiat cu un frumos foc de artificii.

In toamna salariaţii A.D.P. Piteşti au plantat 57.250 bulbi de lalele din care 36.950 cumpărat din Olanda prin firma Deco – Prexin SRL Bucureşti alături de 3000 de muscarii, 1050 zambile si 1000 ghiocei pregătind ediţia viitoare a Simfoniei lalelelor.

Ediţia a-XXVIII-a 21 – 24 aprilie 2005

După mai bine de zece ani, gazdele ţinând cont de dorinţa vizitatorilor, au organizat aceasta ediţie pe parcursul a patru zile la Centrul Cultural Piteşti situat in Complexul Casa Cărţii.

Concomitent in piaţa Vasile Milea s-a desfăşurat si ediţia a-II-a a Târgului de flori. Organizatorii Primăria municipiului Piteşti si Administraţia Domeniului Public au dorit ca vizitatorii sa poată privi fara graba exponatele floricole si dendrologice, precum si accesoriile de gradina si obiecte decorative atât din cadrul expoziţii cat si din târgul florilor.

Au invitat 70 de unităţi din tara si străinătate si au răspuns invitaţiei 63 ca expozanţi si 47 la târgul de flori.

Data manifestări a coincis cu momentul maxim de înflorire a lalelelor deja plantate din anii anteriori atât in zonele verzi cat si in colecţia de lalele de pe peluza teatrului Alexandru Davila.

Joi 21 aprilie la ora 11,00 a avut loc vernisajul la care alături de primarul Tudor Pendiuc au participat prefectul judeţului Argeş – lon Cirstoiu, ambasadorul Iranului, ambasadoarea Africii de Sud, prim secretarul ambasadei Canadei, ambasadorul Republicii Filipine, delegaţia oraşului Kragujevac din Serbia, delegaţia oraşului olandez Tynaarlo si o delegaţie din Grecia.

Vremea excelenta ” a sprijinit ” manifestarea, iar in timpul trecerii delegaţiilor de la Primărie la Centrul Cultural, dintr-un avion al Aeroclubului ” Henri Coandă ” au fost aruncate flori.

Ziua a-4-a a expoziţii a coincis cu sărbătoarea Floriilor îmbinându-se fericit cu ziua florilor la Piteşti.

Si la aceasta ediţie a fost organizata şi parada a florilor la care au participat sute de copii, cat si o expoziţie florala realizata de şcolile si grădiniţele din Piteşti la mezaninul II al clădirii.

S-au remarcat in mod deosebit standurile : Olandei, Iranului( participat pentru a 3-a oara consecutiv ) parcul Dendrariu Chisinau , primăriile Baia Mare, Slatina, Târgovişte, Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi.

Conform tradiţiei A.D.P. Piteşti a incantat vizitatorii cu doua mari standuri.

Au expus pentru prima data unităţi din Miercurea Ciuc, Odorheiul Secuiesc si sculptorul Toader Gh. din Tulcea.

Si ca in anii anteriori expozanţii au fost premiaţi in cadru festiv.

Festivitatea a avut loc in seara primei zile la restaurantul Star de pe malul lacului Budeasa, unde într-o ambianta de sărbătoare primarul Tudor Pendiuc a inmanat tuturor participanţilor diplome si trofee. Diplomele tipărite de Cicero – Grup , iar trofeele executate de ARPO – Curtea de Argeş.

In următoarele trei zile participanţii din tara cat si cei din zona au avut un program distractive – turistic. S-a vizitat zona centrala a oraşului, Muzeul Judeţean Argeş, Gradina Zoologica Trivale, Pepiniera Dendrologica Gavana si au participat la un spectacol de folclor si muzica uşoara in piaţa Vasile Milea. Concomitent cu Simfonia lalelelor a avut loc la teatrul Al.Davila festivalul de folclor si muzica uşoara ” Laleaua de aur „, iar festivitatea de închidere a Simfoniei s-a desfăşurat sub un frumos foc de artificii.

Cu gândul la viitoarea ediţie a Simfoniei lalelelor, specialiştii A.D.P. Piteşti au achiziţionat si plantat in toamna aceluiaşi an 109.950 bulbi lalele, zambile, narcise, brânduşe si ghiocei din care 70.000 lalele importaţi din Olanda prin firma S.C. Floral ART – SRL – Bucureşti.

Bulbii foarte sănătoşi au înflorit in primăvara următoarea, fiind cele mai frumoase lalele din ultimii 10 ani.

Ei au fost plantaţi in zona centrala a oraşului in 25 de puncte diferite si 4 ronduri noi infinitate in Squarul Fortuna.

Ediţia a-XXIX -a 14 – 16 aprilie 2006

Întocmai ca la ediţia precedenta expoziţia de acest an s-a desfăşurat in săptămâna Floriilor la Centrul Cultural Piteşti.

Organizatorii ( aceiaşi ca in ultimii ani) au invitat 70 unităţi din tara si străinătate si au onorat invitaţia 55 mai putin ca la ediţia precedenta.

Concomitent s-a organizat in piaţa Vasile Milea si ediţia a-III-a a Târgului de flori unde au fost invitate 90 de firme din care 86 au participat comercializând flori, plante dendrologice, plante de apartament, seminţe, accesorii utilitare si decorative pentru parcuri si grădini.

Data manifestări a coincis cu momentul începutului înfloririi la majoritatea plantelor floricole bulboase plantate la Piteşti: crocusi, zambile, narcise si bineînţeles lalele. In oraş sunt plantate 30 soiuri de lalele din anii anteriori din care 12 soiuri din toate grupele floricole se găsesc in colecţia de lângă teatrul Alexandru Davila.

Continuând tradiţia,la expoziţie in afara de profesionişti au expus flori si aranjamente florale pe o suprafaţă de 160 mp si 15 şcoli si grădinile din Piteşti.

In prima zi – vineri 14 aprilie ora 12,00, primarul Tudor Pendiuc a primit la primărie personalităţile invitate din tara si străinătate: Ahmet Rifat Ockun – ambasadorul Turciei, Pedro Sebastiao – guvernatorul provinciei Zaire din Angola, Verojub.Stefanovic primarul oraşului prieten din Serbia – Kragujevac, Mark Wentworth – consilier al ambasadei SUA, Nicolae Văcăroiu – preşedintele senatului.

După scurtele cuvântări ale acestora si ale primarului delegaţiile însoţite de copii într-o frumoasa parada a florilor, s-au îndreptat spre Casa Cărţii unde la ora 14,00 a avut loc vernisajul.

Pe parcursul deplasării piloţii Aeroclubului ” Henri Coandă ” au trecut pe deasupra si au aruncat flori in mulţime.

Doi sportivi paraşutişti au sărit din avion si au aterizat pe peluza din parcul alăturat expoziţii – in aplauzele mulţimii.

La deschiderea expoziţii au participat si prefectul de Argeş lon Carstoiu, preşedintele Consiliului Judeţean Constantin Nicolescu, numeroşi parlamentari precum si ambasadorii Angolei, Serbiei si Muntenegrului.

Desi vremea a fost mohorâta , ploaia nu a stricat debutul manifestări, iar in următoarele zile vremea s-a încălzit.

Vizitatorii au apreciat expoziţia adresând multe felicitări atât organizatorilor cat si expozanţilor inscriindu-le in cartea de impresii.

Din păcate din străinătate nu au participat decât câteva firme olandeze.

Ca si in urma cu un an, seara la restaurantul Star de la Budeasa a avut loc festivitatea de premiere unde primarul Tudor Pendiuc a inmanat participanţilor diplome si trofee inscripţionate cu denumirea manifestări. Trofeele au fost executate de către ARPO Curtea de Argeş, iar diplomele de către Cicero – Grup.

A 2-a zi expozanţii au participat la un distractiv picnic organizat la Zoo Trivale, iar seara la un spectacol de muzica tânăra,; in piaţa Vasile Milea încheiat cu un foc de artificii.

In ultima zi – duminica 16 aprilie de Florii s-au vizitat serele A.D.P. – Piteşti si centrul municipiului.

La ora 20,00 manifestarea s-a încheiat, participanţii gândindu-se la revederea din 2007 cu ocazia celei de a treizecea ediţii a Simfoniei lalelelor.

Ediţia a XXX-a, jubiliară, 20-22 aprilie 2007

In spiritul aceleiaşi idei inca din toamna 2006 – Administraţia Domeniului Public Piteşti a cumpărat 47.115 bulbi de lalele din Olanda prin firmele S.C. Deco Flora Prexim SRL Bucureşti si Sahin & Compania SRL Bucureşti care alături de cei 45.285 produşi in campurile floricole proprii au fost plantaţi in condiţii tehnice deosebite in zona centrala a

Pitestiului.

Ambasadorul Turciei la Bucureşti onorând promisiunea făcută in primăvara la vernisaj a oferit municipalităţii Piteşti 500 bulbi de lalele din soiul Aladin spre a fi plantaţi separat in squarul din fata colegiului I.C. Brătianu.

De asemenea, primarul municipiului Tynaarlo din Olanda a trimis Primăriei Piteşti 1000 bulbi de lalele diverse culori spre a se realiza din flori steagul acestui oraş in zona centrala a municipiului.

Ediţia jubiliara va fi însoţită de circa 93.900 flori de lalele alături de zambile, narcise, crocus, muscari si ghiocei.

CAPITOLUL III

Cultivarea lalelelor n zonele verzi ale municipiului Piteşti n cei 35 de ani care au trecut din toamna lui 1972, când au fost plantaţi primii bulbi şi până n prezent, a însemnat mult pentru istoria acestui oraş.

Din punct de vedere urbanistic, municipiul Piteşti şi-a sporit zestrea verde prin mărirea numărului de parcuri şi grădini, prin amenajarea de noi zone verzi n cartierele nou construite.

n toţi aceşti ani n Piteşti s-au plantat 652.400 bulbi de lalele, narcise, zambile, brânduşe şi muscarii, au predominat lalelele, fiind cultivate 128 de soiuri din toate grupele botanice (lista soiurilor este anexată).

Dar „Simfonia lalelelor” a prilejuit vizitarea oraşului nu numai de cele peste 150 de unităţi care de-a lungul celor 29 de ediţii au venit cu ocazia amenajării standurilor n cadrul expoziţiei şi vizitarea de către sute de mii de iubitori de flori din ţară şi străinătate, unii dintre aceştia venind cu regularitate la toate ediţiile. Cărţile de impresii ale acestei manifestări sunt pline de aprecieri la adresa organizatorilor, edililor oraşului şi a celor care au expus sortimente de flori şi plante dendrologice. Nu au lipsit şi observaţiile critice, care au contribuit ulterior la remedierea lipsurilor n organizarea expoziţiilor. Organizatorii au n permanenţă regretul că depunând tot efortul nu au reuşit să transforme această manifestare din expoziţie naţională n expoziţie internaţională. Cele douăzeci sporadice participări din China, Italia, Suedia, Olanda, Iugoslavia, Iran, Ungaria şi Republica Moldova, de-a lungul a peste două decenii nu-i conferă acest statut. Va rămâne o preocupare permanentă a viitoarelor ediţii a „Simfoniei lalelelor” să atingă acest deziderat.

n realizarea acestor minunate expoziţii dendro-floricole, un rol hotărâtor l-a avut Comisia naţională de floricultură, dendrologie şi arhitectură peisagistă care n perioada 1979-1989 a mobilizat la Piteşti marile sere producătoare de flori, precum şi institutele de cercetare şi de invăţămnt superior. Tot datorită acestei comisii s-au ţinut cu regularitate la Piteşti, pe parcursul unui deceniu, referate tehnico-ştiinţifice de specialitate. Au fost prezentate noutăţi şi tehnologii de ultimă oră n cultura plantelor ornamentale care ulterior s-au aflat n expoziţie. „Simfonia lalelelor” a prilejuit participarea pentru prima dată a floricultorilor amatori într-o expoziţie ca să-şi expună munca şi realizările obţinute cu trudă şi pasiune, să se cunoască între ei, să facă schimb de plante, să obţină relaţii şi tehnologii de înmulţire a unor specii mai rare. Datorită expoziţiei au fost cunoscuţi marii colecţionari de cactuşi din ţară, iar după revoluţie noile mari firme importatoare de flori din vestul Europei.

„Simfonia lalelelor” a contribuit la cunoaşterea marilor şi micilor producători de vaze, măşti de ghivece, jardiniere, suporturi pentru flori şi aranjamente florale din ţară. S-a creat un dialog permanent între necesitate şi producţie şi s-au stabilit relaţii de comercializare spre folosul reciproc, ducând la prezentarea florilor într-un cadru civilizat. Manifestarea a reunit de nenumărate ori producătorii de mobilier stradal, de parcuri, grădini şi terase, contribuind la cunoaşterea muncii acestora, facilitând desfacerea produselor n multe oraşe din ţară. n afara exponatelor enumerate n cadrul expoziţiei de-a lungul timpului au expus firme producătoare de pesticide, de unelte horticole şi silvice, necesare activităţii floricultorilor, pepinieriştilor şi peisagiştilor. Aşa s-au stabilit relaţii de colaborare cu aceste firme n avantaj reciproc.

Datorită expoziţiilor, vizitatorii şi pasionaţii de flori au putut să-şi cumpere rarităţi pe care de obicei nu le găsesc n florării, iar unităţile cultivatoare şi-au făcut schimburi de materiale dendro-floricole îmbogăţindu-şi astfel colecţiile din sere şi pepiniere. „Simfonia lalelelor” a avut meritul ca n activitatea de spaţii verzi desfăşurată n Romnia, fără o coordonare naţională, nefiind dependentă de niciun minister, să ofere lucrătorilor din acest domeniu posibilitatea să se întâlnească, să se cunoască şi să stabilească relaţii de colaborare interumane, să facă schimburi de idei, de tehnologii, de experienţă şi material biologic n folosul societăţii.

Piteşti – oraşul lalelelor, mai ales n perioada de început a cultivării acestora şi a primelor ediţii a „Simfoniei lalelelor” rămâne imortalizat n frumosul şi sentimentalul film, realizat cu dragoste şi pasiune de un locuitor al său, Ioan Butnicu, care semnează regia şi imaginea. Ilustraţia muzicală aleasă cu multă sensibilitate şi rafinament a fost asigurată de Nic Gheorghiu, iar lectura textului de către Lia Licănescu şi Cristina Lulea, pe baza materialului întocmit de Mircea Pungoci şi Lia Licănescu şi montajul profesionist realizat de Dan Voicilă, au contribuit cu siguranţă la succesul acestuia.

Dar un merit incontestabil al „Simfoniei lalelelor” a fost acela că a dat un imbold şi altor oraşe din ţară să organizeze expoziţii floricole n diferite anotimpuri, fiecare cu specificul ei.

Astfel, urmând exemplul Piteştiului, n 1979 la Cluj se organizează expoziţia cu genericul „Florile primăverii clujene” ce avea să-şi desfăşoare cu periodicitate ediţiile anuale până n 1982. Apoi, după 15 ani, expoziţia s-a reluat sub numele de „Floralia napocensia”, incepnd cu iunie 1997.

n acelaşi an la Braşov se organizează „Ziua florilor”, o expoziţie interjudeţeană care, din păcate, nu s-a mai continuat. n 1980 se organizează patru expoziţii sub genericul „Expoflora” la Oradea, Constanţa, Staţiunea Neptun şi Bucureşti. n 1982 la Zalău cu denumirea de „Expo-flora Mărţişor”, între 1-8 martie şi din nou la Constanţa şi Bucureşti.

In 1983 Bucureştii organizează o expoziţie cu genericul „Flori de toamnă” la sala Dalles.

La Baia Mare, n 1984, începe prima ediţie a „Expoflora Maramureş”, ce a continuat până astăzi, iar la Constanţa şi la Bucureşti se organizează noi ediţii. n 1985 Ramnicu-Valcea sparge gheaţa şi organizează la începutul verii prima ediţie a expoziţiei „Floralia”, ce avea să-şi desfăşoare activitatea pe parcursul a şase ediţii, până n 1990. Specificul acestui oraş a fost expunerea plantelor floricole autohtone şi utilizarea florilor n industria cosmetică şi farmaceutică.

Tot in 1985 se organizează din nou la Bucureşti. Satu Mare debutează la 1 iunie 1985 cu ediţia înti a Expoflorei de Ziua Copilului, pe care a continuat-o şi n următorii ani.

Târgovişte, oraşul gazdă a Festivalului Naţional de Romanţe „Crizantema de Aur”, care făcea expoziţii locale de când data festivalul, incepnd cu anul 1987 la ediţia a XX-a jubiliară a concursului a organizat o expoziţie de flori de toamnă cu caracter interjudeţean, ajungând la ediţia a nouăsprezecea şi păstrând aceeaşi denumire ca şi festivalul muzicale.

n 1992, expoziţia florală se mută de la Rm. Vâlcea n Moldova la Tg. Neamţ unde, cu acelaşi generic „Floralia”, are loc prima ediţie.

Municipiul Bistriţa din Ardeal organizează n septembrie 1993 prima expoziţie florală „Expofloralis” care, din păcate, a avut numai câteva ediţii.

„Flori la malul Dunării” este expoziţia florală organizată cu regularitate din 1994 la Galaţi de către Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii ce se desfăşoară tot vara n cadrul Grădinii Botanice a oraşului.

Din 1995 încă două oraşe organizează primele ediţii cu genericul „Expoflora”: Turda şi Slatina.

Nici Bucovina nu se lasă şi organizează prima expoziţie la Rădăuţi, sub genericul „Flori n Bucovina” n vara anului 1997.

Tot n acelaşi an, 1997, frumosul şi culturalul oraş Piatra Neamţ organizează prima ediţie a expoziţiei florale „Sânzienele” ce s-a desfăşurat cu regularitate, ajungând n 2001, la ediţia a V-a jubiliară.

Municipiul Targu-Jiu, aflat la un pas de Hobiţa lui Brâncuşi, îl omagiază pe marele sculptor prin expoziţia pe care i-o dedică „Brâncuşiana”, n mai 1998. Tot n Oltenia, la Băile Govora se deschide n vara anului 1999 expoziţia”Florile Govorei”, unde sunt prezente şi alte oraşe n afară de gazde.

n mai 1999, la Bârlad o premieră pentru acest municipiu, „Expoflora”, ediţia I, care a continuat şi n următorii ani.

La Craiova, unde se organizau expoziţii florale pe plan local, cu ocazia Zilei Copilului de la 1 iunie, acestea s-au mărit prin invitarea, incepnd cu anul 2000, a altor unităţi producătoare din ţară.

Toate aceste expoziţii au contribuit la dezvoltarea tradiţiilor culturale din localităţile respective, la cunoaşterea civilizaţiei oraşelor-gazdă şi la dezvoltarea personalităţii acestora.

„Simfonia lalelelor”, o manifestare ce a avut loc pe parcursul a 30 de ani mulţumeşte tuturor celor care, întocmai ca o regie tehnică într-un spectacol, au contribuit la reuşita ei: Casa Sindicatelor, Palatul Culturii, Casa Cărţii, Teatrul „Al. Davila”, RENEL, Alprom, Romtelecom, Tipografia Argeş, Camera de Comerţ şi Industrie Argeş şi Centrul Cultural Piteşti.

Pentru viitorul imediat n faţa iubitorilor şi cultivatorilor de flori şi n special de lalele va trebui să existe la Piteşti două preocupări: extinderea colecţiei de lalele, înmulţirea acestora şi internaţionalizarea expoziţiei floricole.

După realizarea acestora un deziderat posibil „Fundaţia Simfonia lalelelor”.

Epilog

In încheierea acestei istorii, redau cuvintele celor care au fost părinţii spirituali şi continuatorii „Simfoniei lalelelor”, scrise cu ocazia ediţiei a XX-a, n 1997.

Valeriu Nicolescu, consilier local, fost primar al municipiului Piteşti: „Ajunsă la XX-a ediţie pot să spun că Simfonia lalelelor s-a bucurat de o largă popularitate şi de o intensă participare a tuturor forţelor şi întreprinderilor din domeniu. Sute de mii de vizitatori la fiecare ediţie demonstrează acest lucru. i felicit pe organizatorii celor douăzeci de ediţii”.

Dr. ing. Ilarie Isac – cercetător ştiinţific principal, ICPP Piteşti: „Şi aşa au trecut douăzeci de primăveri, iar Simfonia lalelelor a devenit aproape o manifestare de rutină n viaţa municipiului Piteşti. n ceea ce mă priveşte încerc, desigur, numeroase satisfacţii, in primul rând aceea că o idee pe care ai avut-o s-a materializat şi a trăit deja 20 de ani. Nu pot să nu remarc iniţiativa şi perseverenţa d-lui ing. Mircea Pungoci de a înnoda firul simfoniei peste cele 20 de ediţii şi de a consemna totul într-o monografie spre folosul viitorimii. Am, de asemenea, convingerea că Domnia Sa, ca un ultim „supravieţuitor” din colectivul iniţial şi va aduce contribuţia la dezvoltarea pe o treaptă superioară a arhitecturii peisagiste n municipiul Piteşti cu speranţa că va găsi sprijinul necesar din partea d-lui primar Tudor Pendiuc, care poate deveni şi un animator şi mai fervent al Simfoniei lalelelor. Să trăiască n veşnicie Simfonia lalelelor!”

Ing. Gheorghe Pacea, pensionar: „Iniţiativa inginerului Gheorghe Pungoci de a elabora această lucrare bine documentată este mult lăudabilă şi aşa după cum l cunosc cred că porneşte din dragostea lui pentru frumos, pentru meserie. Lucrarea de faţă constituie un imbold pentru continuarea, dar nu oricum, a organizării festivităţii Simfoniei lalelelor n fiecare an. Acest documentar va intra n istoria acţiunilor de înfrumuseţare a municipiului Piteşti”.

Prof. dr. Petre Popa, istoric: „La ediţia a XX-a jubiliară, 1997, exprim sincere felicitări pentru toţi cei care au trudit de-a lungul acestor două decenii ca noi să ne bucurăm mereu, uneori până la extaz, de gingăşia florilor îngemănate n Simfonia lalelelor înscrisă definitiv n paginile ce prezintă sub diferite modalităţi istoria municipiului Piteşti”.

SIMFONIA LALELELOR

Ediţia I

6-9 mai 1978

Participanţi cu exponate n cadrul expoziţiei

1. Staţiunea de Cercetare Pomicolă Bucureşti, Băneasa, Secţia Floricolă
2. Staţiunea de Cercetări Pomicole Cluj-Napoca, Secţia Floricolă
3. Punctul Floricol Eforie Nord, judeţul Constanţa
4. întreprinderea de Sere Codlea, judeţul Braşov
5. întreprinderea de Sere Arad
6. întreprinderea de Seminţe şi Material Săditor Bucureşti
7. Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu” Bucureşti, Facultatea de Horticultură
8. Grădina Botanică Bucureşti
9. Secţia Spaţii Verzi a municipiului Timişoara
10. Secţia de Producţie Horticolă Timişoara
11. Secţia Spaţii Verzi a municipiului Braşov
12. Secţia Spaţii Verzi a municipiului Arad
13. Secţia Spaţii Verzi a municipiului Tirgu-mureş
14. Secţia Spaţii Verzi a municipiului Ploieşti
15. Secţia Spaţii Verzi a municipiului Târgovişte
16. Uniunea Judeţeană a Cooperativelor Meşteşugăreşti Argeş, Piteşti
17. Administraţia Parcurilor şi Străzilor Cluj-Napoca
18. Administraţia Serelor, Pepinierelor şi Parcurilor Piteşti

Ediţia a II-a

17-29 aprilie 1979

Participanţi cu exponate n cadrul expoziţiei

1. Staţiunea de Cercetare Pomicolă Bucureşti, Băneasa, Secţia Floricolă
2. Staţiunea de Cercetări Pomicole Cluj-Napoca, Secţia Floricolă
3. Punctul Floricol Eforie Nord, judeţul Constanţa
4. întreprinderea de Sere Codlea, judeţul Braşov
5. întreprinderea de Sere Arad
6. Institutul de Cercetare pentru Legume şi Flori Vidra, judeţul Ilfov
7. Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu” Bucureşti, Facultatea de Horticultură
8. Secţia de Spaţii Verzi a municipiului Tirgu-mureş
9. Secţia de Spaţii Verzi a municipiului Arad
10. Secţia de Spaţii Verzi a municipiului Ramnicu-valcea
11. Administraţia Parcurilor şi Străzilor Cluj-Napoca
12. Administraţia Serelor, Pepinierelor şi Parcurilor Piteşti

Ediţia a III-a

9-13 mai 1980

Participanţi cu exponate n cadrul expoziţiei

1. Administraţia Domeniului Public Bucureşti
2. Consiliul Popular al municipiului Bistriţa, Secţia Spaţii Verzi
3. Grupul întreprinderilor de Gospodărie Comunală şi Locativă Braşov, Secţia Sere şi Spaţii Verzi
4. Consiliul Popular municipal Brăila, Secţia Spaţii Verzi
5. Administraţia Parcurilor şi Străzilor Cluj-Napoca
6. Facultatea de Horticultură Craiova, Grădina Botanică Craiova
7. Exploatarea de Gospodărie Comunală Craiova, Sector Spaţii Verzi
8. întreprinderea Judeţeană de Gospodărie Comunală şi Locativă Vrancea, municipiul Focşani
9. Exploatarea de Gospodărie orăşenească Galaţi, Sector Spaţii Verzi
10. Grupul întreprinderilor de Gospodărie Comunală şi Locativă Prahiva, Secţia Sere şi Parcuri Ploieşti
11. Exploatarea de Gospodărie Comunală pentru Spaţii Verzi Timişoara
12. Consiliul Popular al municipiului Târgovişte, Sector Spaţii Verzi, Sere, parcuri
13. Consiliul Popular al municipiului Tirgu-mureş, Serviciul Străzi şi Zone Verzi
14. întreprinderea de Sere Arad
15. întreprinderea de Sere Codlea
16. întreprinderea de Sere Dumbrăveni, judeţul Sibiu
17. întreprinderea pentru Valorificarea Seminţelor de Legume şi Material Săditor Bucureşti
18. Trustul Economic pentru Legume de Sere, Laboratorul de Cercetare pentru Culturi de Seră Băneasa, Bucureşti
19. Staţiunea de Cercetări pentru Pomicultură Cluj-Napoca
20. Staţiunea de cercetări pentru Pomicultură Constanţa, Punctul Floricol Eforie Nord
21. Trustul de Pomicultură Piteşti, Mărăcineni
22. Arhitect Emilia Ernst, Piteşti, expoziţie de tablouri realizate din flori disecate
23. Administraţia Serelor, Pepinierelor şi Parcurilor Piteşti, Filiala Argeş a Asociaţiei Filateliştilor din Romnia, Expoziţia Filatelică „Simfonia lalelelor”, ediţia I-a, 26 aprilie – 14 mai 1980.

Ediţia a IV-a

24-26 aprilie 1981

Participanţi cu exponate n cadrul expoziţiei

1. întreprinderea de Sere Berceni, Bucureşti
2. întreprinderea de Sere Popeşti, Bucureşti
3. întreprinderea de Sere Dumbrăveni, judeţul Sibiu
4. întreprinderea de Sere Codlea, judeţul Braşov
5. întreprinderea de Sere Constanţa
6. întreprinderea de Sere Arad
7. întreprinderea de Sere Oradea
8. Laboratorul de Cercetare pentru Culturi de Seră Băneasa, Bucureşti
9. Staţiunea de Cercetări pentru Pomicultură Constanţa, Punctul Floricol Eforie Nord
10. întreprinderea Horticolă 1 Mai Bucureşti
11. Facultatea de Horticultură Bucureşti
12. Grupul întreprinderilor de Gospodărie Comunală şi Locativă Braşov, Secţia Sere şi Spaţii Verzi
13. Grupul întreprinderilor de Gospodărie Comunală şi Locativă Deva, Secţia Spaţii Verzi
14. întreprinderea Judeţeană de Gospodărie Comunală şi Locativă Galaţi, Secţia Spaţii Verzi
15. Administraţia Parcurilor şi Străzilor Cluj-Napoca
16. Exploatarea de Gospodărie Comunală Craiova, Secţia Spaţii Verzi
17. Consiliul Popular al municipiului Tirgu-mureş, Serviciul Străzi şi Zone Verzi
18. Staţiunea de Cercetare pentru Pomicultură Cluj-Napoca
19. Administraţia Serelor, Pepinierelor şi Parcurilor Piteşti

Ediţia a V-a, jubiliară

23-25 aprilie 1982

Participanţi cu exponate n cadrul expoziţiei

1. Laboratorul de Cercetări pentru Culturi de Seră Băneasa, Bucureşti
2. Asociaţia Economică Cooperatistă şi de Stat Sere (A.E.C.S.) Arad
3. Administraţia Parcurilor şi Străzilor Cluj-Napoca
4. Staţiunea de Cercetări pentru Pomicultură Cluj-Napoca
5. Institutul de Cercetări pentru Pomicultură Mărăcineni, Piteşti
6. Direcţia Domeniului Public Bucureşti
7. Consiliul Popular al municipiului Tirgu-mureş, Serviciul Străzi şi Zone Verzi
8. Consiliul Popular al municipiului Bistriţa, Sector Spaţii Verzi
9. Consiliul Popular al municipiului Târgovişte, Sectorul Sere şi Spaţii Verzi
10. întreprinderea Judeţeană de Gospodărie Comunală şi Locativă Teleorman, Sectoarele de Spaţii Verzi Alexandria şi Videle
11. întreprinderea Judeţeană de Gospodărie Comunală şi Locativă Gorj, Sectorul Spaţii Verzi Targu-jiu
12. Universitatea Craiova, Facultatea de Horticultură n colaborare cu Grădina Botanică Craiova şi întreprinderea de Sere Işalniţa
13. întreprinderea de Sere Berceni Bucureşti
14. întreprinderea de Sere Codlea
15. întreprinderea de Sere Constanţa
16. întreprinderea de Sere Dumbrăveni, judeţul Sibiu
17. întreprinderea de Sere Oradea
18. întreprinderea de Sere Popeşti-Leordeni
19. Administraţia Serelor, Pepinierelor şi Parcurilor Piteşti

Ediţia a VI-a

22-24 aprilie 1983

Participanţi cu exponate n cadrul expoziţiei

1. întreprinderea de Sere Codlea
2. întreprinderea de Sere Constanţa
3. întreprinderea de Sere Dumbrăveni, judeţul Sibiu
4. întreprinderea de Sere Oradea
5. Asociaţia Economică Cooperatistă şi de Stat Sere Arad (A.E.C.S.)
6. Laboratorul de Cercetare pentru Culturi de Seră Băneasa, Bucureşti
7. Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Cluj-Napoca
8. Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Pomicultură Piteşti
9. Staţiunea de Cercetare şi Producţie pentru Pomicultură Rm. Vâlcea
10. Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Legume şi Flori Vidra, judeţul Giurgiu
11. Direcţia Domeniului Public Bucureşti
12. Sectorul Agricol Ilfov
13. Administraţia Parcurilor şi Străzilor Cluj-Napoca
14. Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu” Bucureşti, Facultatea de Horticultură
15. întreprinderea Judeţeană de Gospodărie Comunală şi Locativă Vrancea, municipiul Focşani, Sector Spaţii Verzi
16. Consiliul Popular al municipiului Tirgu-mureş, Serviciul Străzi şi Zone Verzi
17. Consiliul Popular al municipiului Bistriţa, Sector Spaţii Verzi
18. Consiliul Popular al municipiului Târgovişte, Sectorul Sere şi Spaţii Verzi
19. întreprinderea Judeţeană de Gospodărie Comunală şi Locativă Teleroman, Sector Spaţii Verzi Videle
20. întreprinderea Judeţeană de Gospodărie Comunală şi Locativă Gorj, Sector Spaţii Verzi Targu-jiu
21. Exploatarea de Gospodărie Comunală şi Locativă Craiova, Secţia Zone Verzi
22. Exploatarea de Gospodărie Orăşenească Galaţi, Sector Spaţii Verzi
23. Consiliul Popular al municipiului Rm. Vâlcea, Sector Spaţii Verzi
24. Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Constanţa, Punctul Floricol Eforie Nord
25. Administraţia Serelor, Pepinierelor şi Parcurilor Piteşti

Ediţia a VII-a

27-29 aprilie 1984

Participanţi cu exponate n cadrul expoziţiei

1. întreprinderea de Sere Codlea
2. întreprinderea de Sere Constanţa
3. întreprindereade Sere Dumbrăveni, judeţul Sibiu
4. întreprinderea de Sere Oradea
5. întreprinderea de Sere Berceni
6. întreprindereade Sere Popeşti
7. întreprinderea deSere Galaţi
8. întreprinderea pentru Producerea Legumelor de Seră Bascov, Piteşti
9. Asociaţia Economică Cooperatistă şi de Stat Sere Arad (AECS)
10. Laboratorul de Cercetare pentru Cultură de Seră Băneasa, Bucureşti
11. Institutul de Cercetări şi Producţie pentru Legume şi Flori Vidra, judeţul Giurgiu

12.Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Cluj-Napoca

13. Staţiunea de Cercetare şi Producţie Vini-Viticolă Blaj
14. Facultatea de Horticultură Iaşi
15. Facultatea de Horticultură Craiova
16. Grădina Botanică Craiova
17. Administraţia Parcurilor şi Străzilor Cluj-Napoca
18. întreprinderea Judeţeană de Gospodărie Comunală şi Locativă Gorj (Sector Spaţii Verzi Târgu Jiu)
19. întreprinderea Judeţeană de Gospodărie Comunală şi Locativă Giurgiu (Sector Spaţii Verzi Giurgiu)

21.Exploatarea de Gospodărie Comunală şi Locativă Craiova (Secţia Zone Verzi)

22. Exploatarea de Gospodărie Comunală şi Locativă Turnu Măgurel (Sector Zone Verzi)
23. Consiliul Popular al municipiului Târgovişte (Sector Sere şi Spaţii Verzi)
24. Consiliul Popular al municipiului Bistriţa (Sector Spaţii Verzi)
25. Consiliul Popular al municipiului Ramnicu-valcea (Sector Spaţii Verzi)
26. Consiliul Popular al municipiului Tirgu-mureş (Sectorul Străzi şi Zone Verzi)
27. Consiliul Popular al municipiului Piteşti – Secţia Administraţia Serelor, Pepinierelor şi Parcurilor Piteşti

Ediţia a VIII-a

26-28 aprilie 1985

Participanţi cu exponate n cadrul expoziţiei

1. întreprinderea de Sere Codlea
2. întreprinderea de Sere Constanţa
3. întreprindereade Sere Dumbrăveni, judeţul Sibiu

4.întreprindereade Sere Bereceni, Bucureşti

5. întreprindereade Sere Popeşti, Bucureşti
6. întreprinderea de Sere Oradea
7. întreprinderea pentru Producerea Legumelor de Seră Bascov, Piteşti
8. Asociaţia Economică Cooperatistă şi de Stat Sere Arad (A.E.C.S.)
9. Laboratorul de Cercetare pentru Cultură de Seră Băneasa, Bucureşti
10. Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Legume şi Flori Vidra, judeţul Giurgiu
11. Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Pomicultură Mărăcineni, Piteşti
12. Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Cluj-Napoca
13. Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Băneasa, Bucureşti
14. Staţiunea de Cercetare şi Producţie Vini-Viticolă Blaj
15. Universitatea Craiova, Facultatea de Horticultură şi Grădina Botanică
16. Administraţia Parcurilor şi Străzilor Cluj-Napoca
17. Grupul întreprinderilor Judeţene de Gospodărie Comunală şi Locativă Braşov, Secţia Zone Verzi
18. întreprinderea Judeţeană de Gospodărie Comunală şi Locativă Gorj, Targu-jiu
19. întreprinderea de Faianţă şi Sticlărie „Faimar” Baia Mare
20. Consiliul Popular al municipiului Târgovişte, Sector Sere şi Spaţii Verzi
21. Consiliu Popular al municipiului Ramnicu-valcea, Secţia Spaţii Verzi
22. Consiliul Popular al municipiului Bistriţa, Sector Spaţii Verzi
23. Consiliul Popular al municipiului Baia Mare, Secţia de întreţinere şi reparaţii străzi, trotuare, zone verzi, salubritate
24. Consiliul Popular al oraşului Câmpulung Muscel
25. Consiliul Popular al municipiului Piteşti, Secţia Administrarea Serelor, Pepinierelor şi Parcurilor Piteşti

Ediţia a IX-a

25-28 aprilie 1986

Participanţi cu exponate n cadrul expoziţiei

1. întreprinderea de Sere Codlea
2. întreprinderea de Sere Constanţa
3. întreprindereade Sere Dumbrăveni, judeţul Sibiu

4.întreprindereade Sere Bereceni, Bucureşti

5. întreprindereade Sere Popeşti, Bucureşti
6. întreprinderea de Sere Oradea
7. întreprinderea pentru Producerea Legumelor de Seră Bascov, Piteşti
8. Asociaţia Economică Cooperatistă şi de Stat Sere Arad (A.E.C.S.)
9. Laboratorul de Cercetare pentru Cultură de Seră Băneasa )I.C.P.V.I.L.F.), Bucureşti
10. Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Legume şi Flori Vidra, judeţul Giurgiu
11. Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Pomicultură Mărăcineni, Piteşti
12. Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Cluj-Napoca
13. Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Băneasa, Bucureşti
14. Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Ramnicu-valcea
15. Staţiunea de Cercetare şi Producţie Vini-Viticolă Blaj, judeţul Alba
16. Administraţia Parcurilor şi Străzilor Cluj-Napoca
17. Grupul întreprinderilor de Gospodărie Comunală Locativă Timişoara, Secţia Horticolă
18. Grupul întreprinderilor Judeţene de Gospodărie Comunală şi Locativă Prahova, Secţia Sere şi Parcuri Ploieşti
19. Exploatarea de Gospodărie Comunală Targu-jiu
20. întreprinderea de Gospodărie Comunală Constanţa
21. întreprinderea de Faianţă şi Sticlărie „Faimar” Baia Mare
22. Consiliul Popular al municipiului Târgovişte, Sector Sere şi Spaţii Verzi
23. Consiliu Popular al municipiului Arad – Secţia de Gospodărie Comunală
24. Consiliul Popular al municipiului Ramnicu-valcea, Secţia Spaţii Verzi
25. Consiliul Popular al municipiului Bistriţa, Sector Spaţii Verzi
26. Consiliul Popular al municipiului Baia Mare, Secţia de întreţinere şi reparaţii străzi, trotuare, zone verzi, salubritate
27. Consiliul Popular al oraşului Câmpulung Muscel
28. Consiliul Popular al oraşului Govora, judeţul Vâlcea
29. Consiliul Popular al municipiului Piteşti, Secţia Administrarea Serelor, Pepinierelor şi Parcurilor Piteşti
30. Mateescu Aurel – floricultor amator din Braşov
31. Ionescu Ciobanu Florea – floricultor amator din Ştefăneşti, Argeş

Ediţia a X-a jubiliară

8-19 mai 1987

Participanţi cu exponate n cadrul expoziţiei

1. întreprinderea de Sere Codlea
2. întreprinderea de Sere Galaţi
3. întreprinderea de Sere Constanţa
4. întreprindereade Sere Dumbrăveni, judeţul Sibiu

5.întreprindereade Sere Bereceni, Bucureşti

6. întreprindereade Sere Popeşti, Bucureşti
7. întreprinderea de Sere Oradea
8. întreprinderea pentru Producerea Legumelor de Seră Bascov, Piteşti
9. Asociaţia Economică Cooperatistă şi de Stat Sere Arad (A.E.C.S.)
10. Laboratorul de Cercetare pentru Culturi de Seră Băneasa (I.C.P.V.I.L.F.), Bucureşti
11. Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Legume şi Flori Vidra, judeţul Giurgiu
12. Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Pomicultură Mărăcineni, Piteşti
13. Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Cluj-Napoca
14. Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Băneasa, Bucureşti
15. Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Baia Mare
16. Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Ramnicu-valcea
17. Staţiunea de Cercetare şi Producţie POmicolă Constanţa, Laboratorul de Floricultură Eforie Nord
18. Staţiunea de Cercetare şi Producţie Vini-Viticolă Blaj, judeţul Alba
19. Administraţia Parcurilor şi Străzilor Cluj-Napoca
20. I.A.N.B. – Bucureşti, Facultatea de Horticultură
21. Grupul întreprinderilor de Gospodărie Comunală şi Locativă Timişoara, Secţia Horticolă
22. întreprinderea Judeţeană de Gospodărie Comunală şi Locativă Mehedinţi, municipiul Drobeta Turnu-Severin
23. întreprinderea Judeţeană de Gospodărie Comunală şi Locativă Teleorman, Spaţii Verzi Videle
24. Exploatarea de Gospodărie Comunală Targu-jiu
25. Grupul întreprinderilor de Gospodărie Comunală şi Locativă Braşov
26. Exploatarea de Gospodărie Comunală, Spaţii Verzi şi Salubritate Timişoara
27. întreprinderea de Faianţă şi Sticlărie”Faimar” Baia Mare
28. întreprinderea Comercială de Stat Metalo-Chimice Piteşti
29. Consiliul Popular al municipiului Târgovişte, Sector Sere şi Spaţii Verzi
30. Consiliul Popular al municipiului Ramnicu-valcea, Secţia Spaţii Verzi
31. Consiliul Popular al municipiului Bistriţa, Sector Spaţii Verzi
32. Consiliul Popular al municipiului Buză, Sector Spaţii Verzi
33. Consiliul Popular al municipiului Baia Mare, Secţia de întreţinere şi reparaţii străzi, trotuare, zone verzi, salubritate
34. Consiliul Popular al municipiului Slatina, Sector Spaţii Verzi
35. Consiliul Popular al oraşului Caracal, Sector Spaţii Verzi
36. O.N.T. Litoral – Staţiunea Mamaia
37. U.J.C.M. Argeş
38. CAP Cezieni, judeţul Olt
39. Consiliul Poular al municipiului Piteşti, Secţia Administraţia Serelor, Pepinierelor şi Parcurilor Piteşti
40. Petre Dobrotă, floricultor amator din Brăila
41. Ionescu Ciobanu Florea, floricultor amator din Ştefăneşti, judeţul Argeş

Ediţia a XI-a

22-24 aprilie 1988

Participanţi cu exponate n cadrul expoziţiei

1. întreprinderea de Sere Codlea
2. întreprinderea de Sere Dumbrăveni, judeţul Sibiu
3. întreprinderea de Sere Constanţa
4. întreprinderea de Sere Oradea
5. întreprinderea pentru Producerea Legumelor Bascov, Piteşti
6. (A.E.C.S.) Asociaţia Economică Cooperatistă şi de Stat Sere Arad
7. Laboratorul de Cercetare pentru Culturi Forţate de Seră Băneasa, Bucureşti
8. Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Cluj-Napoca
9. Staţiunea de Cercetare şi Producţie Vini-Viticolă Blaj
10. Staţiunea de Cercetare şi Amenajări Silvice Mihăeşti, judeţul Argeş
11. I.J.G.C.L. Timişoara, Secţia Horticolă
12. G.J.G.C.L. Braşov, Secţia Spaţii Verzi
13. G.J.G.C.L. Mehedinţi, Secţia Spaţii Verzi Drobeta Turnu-Severin
14. Inspectoratul Silvic Judeţean Argeş
15. Ocolul Silvic Piteşti
16. I.C.S. Metalo-Chimice Piteşti
17. Cooperativa Meşteşugărească „Unirea” Curtea de Argeş
18. CAP Cezieni, judeţul Olt
19. Consiliul Popular Târgovişte, Sector Sere şi Spaţii Verzi
20. Consiliul Popular al municipiului Slatina, Sector Spaţii Verzi
21. Consiliul Popular al municipiului Baia Mare, Secţia Străzi şi Zone Verzi
22. Consiliul Popular al municipiului Buzău, Sector Spaţii Verzi
23. Consiliul Popular al municipiului Ramnicu-valcea, Secţia Spaţii Verzi
24. Consiliul Popular al municipiului Targu-jiu, Sector Spaţii Verzi
25. Consiliul Popular al oraşului Caracal, judeţul Olt
26. Institutul de Cercetări şi Producţie pentru Legume şi Flori Vidra
27. Institutul de Cercetări pentru Pomicultură Mărăcineni, Piteşti
28. Ionescu Ciobanu Florea, floricultor amator Ştefăneşti, judeţul Argeş
29. Administraţia Serelor, Pepinierelor şi Parcurilor Piteşti

Ediţia a XII-a

21-23 aprilie 1989

Participanţi cu exponate n cadrul expoziţiei

1. întreprinderea de Sere Codlea
2. întreprinderea de Sere Oradea
3. întreprinderea de Sere Constanţa
4. întreprinderea de Sere Dumbrăveni, judeţul Sibiu
5. întreprinderea de Sere Işalniţa, judeţul Dolj
6. întreprinderea de Sere Berceni Militari, Bucureşti
7. întreprinderea de Producerea Legumelor Bascov, Piteşti
8. Asociaţia Economică Cooperatistă şi de Stat (A.E.C.S.) Sere Arad
9. I.C.P.V.I.L.F. Bucureşti, Laboratorul de Floricultură Băneasa
10. Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Cluj-Napoca
11. Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Băneasa, Bucureşti
12. Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Ramnicu-valcea
13. Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Baia Mare
14. I.J.G.C.L. Giurgiu, Sector Spaţii Verzi
15. întreprinderea Judeţeană de Gospodărie Comunală şi Locativă Mehedinţi, Drobeta Turnu-Severin, Secţia dendro-floricolă
16. întreprinderea Minieră Câmpulung, judeţul Argeş
17. întreprinderea de Faianţă şi Sticlărie „Faimar” Baia Mare
18. I.C.S. Metalo-Chimice Piteşti
19. Grupul întreprinderilor de Gospodărie Comunală şi Locativă Timişoara, Secţia Horticolă
20. Grupul întreprinderilor de Gospodărie Comunală şi Locativă Braşov, Secţia Spaţii Verzi
21. Exploatarea de Gospodărie Comunală Targu-jiu, Sector Spaţii Verzi
22. Institutul de Cercetări pentru Legume şi Flori Vidra, Sectorul aGricol Ilfov
23. Institutul de Cercetări pentru Pomicultură Mărăcineni, Piteşti
24. CAP Cezieni, judeţul Olt
25. Cooperativa „Muncă şi artă” Piteşti, UJCM Argeş
26. Inspectoratul Silvic Judeţean Argeş
27. Ocolul Silvic Piteşti
28. Consiliul Popular al municipiului Buzău, Sectorul bugetar-productiv
29. Consiliul Popular al municipiului Piatra Neamţ
30. Consiliul Popular al municipiului Ramnicu-valcea, Sector Sere şi Spaţii Verzi
31. Consiliul Popular al municipiului Baia Mare, Secţia Zone Verzi
32. Consiliul Popular al municipiului Slatina, Sector Sere şi Spaţii Verzi
33. Consiliul Popular al municipiului Târgovişte, Secţia Sere şi Spaţii Verzi
34. Consiliul Popular al municipiului Bistriţa, Sector Spaţii Verzi
35. Prof. Petre Dobrotă, colecţionar de cactuşi Brăila
36. Ionescu Ciobanu Florea, floricultor amator Ştefăneşti, judeţul Argeş
37. Mateescu Aurel, floricultor amator Braşov
38. Ec. Ionela Arman, aranjamente Ikebana, întreprinderea Electrocentrale Curtea de Argeş
39. Consiliul Popular al municipiului Piteşti, Secţia Administraţia Serelor, Pepinierelor şi Parcurilor Piteşti

Ediţia a XIII-a

27-29 aprilie 1990

Participanţii cu exponate la expoziţie

1. întreprinderea de Sere Codlea
2. întreprinderea de Sere Constanţa
3. întreprinderea de Sere Işalniţa, judeţul Dolj
4. întreprinderea de Sere Dumbrăveni, judeţul Sibiu
5. întreprinderea de Sere Oradea
6. întreprinderea pentru Producerea Legumelor de Seră Bascov, Piteşti
7. Asociaţia Economică Cooperatistă şi de Stat Sere Arad (A.E.C.S.)
8. Laboratorul de Cercetare pentru Culturi de Seră Băneasa, Bucureşti
9. Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Legume şi Flori Vidra, judeţul Giurgiu
10. Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Pomicultură Mărăcineni, Piteşti
11. Staţiunea de Cercetări Horticole Cluj-Napoca
12. Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Băneasa, Bucureşti
13. Grupul întreprinderilor de Gospodărie Comunală şi Locativă Timişoara, Secţia Horticolă
14. Grupul întreprinderilor de Gospodărie Comunală şi Locativă Braşov
15. Exploatarea de Gospodărie Comunală, Spaţii Verzi şi Salubritate Timişoara
16. întreprinderea de Faianţă şi Sticlărie „Faimar” Baia Mare
17. Consiliul Popular al municipiului Târgovişte, Sector Sere şi Spaţii Verzi
18. Consiliul Popular al municipiului Ramnicu-valcea, Sector Spaţii verzi
19. Consiliul Popular al municipiului Bistriţa, Sector Spaţii Verzi
20. Consiliul Popular al municipiului Baia Mare, Secţia întreţinere şi reparaţii străzi, trotuare, zone verzi
21. U.J.C.M. Argeş
22. Ionescu Ciobanu Florea, floricultor amator din Ştefăneşti, judeţul Argeş
23. Inspectoratul Silvic Judeţean Argeş
24. Ocolul Silvic Piteşti
25. Ionela Arman, economist, Aranjamente Ikebana, întreprinderea Electrocentrale Curtea de Argeş
26. Consiliul Popular al municipiului Piteşti, Secţia Administraţia Serelor, Pepinierelor şi parcurilor

Ediţia a XIV-a

26-28 aprilie 1991

Participanţi cu exponate n cadrul expoziţiei

1. Horting Bucureşti, Laboratorul de Cercetare Băneasa
2. A.D.P.R.A. Satu Mare, Grădinăria municipiului
3. Municipiul Baia Mare, Sector Gospodărie
4. I.A.D.P. Târgovişte
5. Electrocentrale Curtea de Argeş
6. întreprinderea de Faianţă şi Sticlărie „Faimar” Baia Mare
7. Primăria municipiului Bucureşti, Direcţia Domeniului Public
8. Primăria municipiului Ramnicu-valcea, Sector Sere şi Spaţii Verzi
9. Societatea Comercială PITSER SA Bascov
10. I.C.P.P. Piteşti – Mărăcineni
11. Societatea APULLUM Alba-Iulia
12. S.C.P.P. Iaşi
13. S.C.P.P. Băneasa
14. Staţiunea de Cercetări Horticole Cluj-Napoca
15. CRASER S.A. Craiova
16. I.C.L.F. Vidra, Sectorul Agricol Ilfov
17. Staţiunea de Cercetare Viti-Vinicolă Blaj
18. Primăria municipiului Targu-jiu
19. Firma APOLLO Piteşti
20. Institutul de Cercetări pentru Sticlă Bucureşti
21. Ambasada Republicii Populare Chineze la Bucureşti
22. întreprinderea de Sere Codlea
23. Ionescu Ciobanu Florin, floricultor amator din Piteşti
24. Ilie Balmuş, pensionar octogenar Piteşti, pictură cu temă florală
25. Victoria Surugiu, pensionară octogenară Piteşti, pictură cu temă florală
26. S.R.S.Z.V.S.S., Sector Spaţii Verzi Piteşti

Ediţia a XV-a, jubiliară

30 aprilie – 3 mai 1992

Participanţi cu exponate n cadrul expoziţiei

1. CIBA GEIGY Bucureşti
2. IZA SRL Arad
3. S.C.P.P. Iaşi
4. S.C.P.P. Cluj-Napoca
5. I.C.D.V.P.H. RA Bucureşti
6. CRASER SA Craiova
7. SC CERAMAR Baia Mare
8. I.C.L.F. Vidra, Sectorul Agricol Ilfov
9. DANI-VALI SRL Piteşti
10. ORSER SA Oradea
11. Primăria municipiului Slatina
12. D.D.P. Bucureşti
13. Regia Autonomă de Gospodărie Comunală Targu-jiu
14. Filiala Electrocentrale Curtea de Argeş
15. SC ROTAREXIM Ramnicu-valcea
16. ARGINTES SA Piteşti
17. Primăria municipiului Ramnicu-valcea
18. PITSER SA Bascov, Piteşti
19. Asociaţia AMICII ROZELOR din Romnia Cluj-Napoca
20. A.D.P. RA Târgovişte
21. FAIMAR Baia Mare
22. 1001 Articole Piteşti
23. DUSER SA Dumbrăveni
24. Primăria Municipiului Baia Mare
25. ARPO SA Curtea de Argeş
26. I.C.P.P. Piteşti – Mărăcineni
27. S.C.P.P. Băneasa
28. M.S. SRL Bucureşti
29. Profiran Mirela, Curtea de Argeş
30. Asociaţia familială Duţescu, Argeş
31. Fabrica de Matriţe Piteşti
32. Administraţia Domeniului Public Piteşti

Ediţia a XVI-a

7-9 mai 1993

Participanţi cu exponate n cadrul expoziţiei

1. Filiala Electrocentrale Curtea de Argeş
2. Regia Autonomă Administraţia Domeniului Public Târgovişte
3. Regia Autonomă COMPREST Braşov
4. Staţiunea de Cercetări pentru Pomicultură Cluj-Napoca
5. Societatea Comercială DUSER Dumbrăveni, judeţul Sibiu
6. Institutul de Cercetări pentru Pomicultură Mărăcineni – Piteşti
7. Primăria Slatina – Sector Spaţii Verzi
8. CERAMAR Baia Mare
9. Regia Autonomă de Gospodărie Comunală Targu-jiu
10. FAIMAR Baia Mare
11. HUSQVARNA, reprezentanţa Suediei la Bucureşti, Pădure şi Grădină
12. Direcţia Domeniului Public Bucureşti
13. Regia Autonomă Domeniul Public Baia Mare
14. Regia Autonomă Domeniul Public Cluj-Napoca
15. Administraţia Domeniului Public Piteşti, Sector Spaţii Verzi

Ediţia a XVII-a

22-24 aprilie 1994

Participanţi cu exponate n cadrul expoziţiei

1. Administraţia Parcurilor şi Grădinilor Bucureşti
2. DEGO-FLORA-PREXIM SRL Bucureşti
3. întreprinderea de faianţă şi sticlărie FAIMAR Baia Mare
4. Asociaţia familială Duţescu, Mălureni, judeţul Argeş
5. Primăria municipiului Slatina, Sector Spaţii Verzi
6. Primăria municipiului Bistriţa, Sector Spaţii Verzi
7. Institutul de Cercetări pentru Pomicultură Mărăcineni – Piteşti
8. RA de Horticultură şi Spaţii Verzi Timişoara
9. RA Administraţia Domeniului Public Târgovişte
10. RA COMPREST Braşov
11. RA Domeniul Public municipal Baia Mare
12. Regia Autonomă de Gospodărie Comunală Targu-jiu
13. SC SANFLORELA Bradu – Piteşti
14. SC FLORA Piteşti
15. Staţiunea de Cercetări Viti-Vinicole Ştefăneşti, judeţul Argeş
16. SC MET Timişoara
17. SC IRIS Cluj-Napoca
18. SC CERAMAR SA Baia Mare
19. SC CRASER SA Craiova (Işalniţa)
20. SC IZA Arad
21. SC SOCOM Programul Rmnicul Sărat
22. Dr. Istrate Eugenia, Bucureşti, aranjamente Ikebana
23. Administraţia Domeniului Public Piteşti

Ediţia a XXIV-a

6-8 aprilie 2001

Participanţi cu exponate n cadrul expoziţiei

1. Primăria municipiului Baia Mare, Direcţia Servicii Publice
2. FARMACOM-ASTER Targu- Mureş
3. ROMSTAL GARDEN Bucureşti
4. I.C.L.F. Vidra, judeţul Ilfov
5. SOLO Romnia, Piteşti
6. A.D.P. Ploieşti
7. S.C. TAI PAN STARON SRL Piteşti
8. Primăria municipiului Slatina, Serviciul Spaţii Verzi
9. S.C.P.P. Cluj-Napoca
10. Primăria municipiului Bârlad
11. SC ARPO SA Curtea de Argeş
12. R.A.D.P. Cluj-Napoca
13. Cooperativa „Arta Decorativă” Cluj-Napoca
14. R.A.G.C.L. Bârlad
15. S.C. MARAYLLIS SRL Sibiu
16. Administraţia Parcurilor şi Grădinilor Bucureşti
17. GALMA TRADING SRL Bucureşti
18. Primăria municipiului Târgovişte, Direcţia Servicii Comunale
19. SC HORTICULTORA SA Timişoara
20. SC CERAMAR SA Baia Mare
21. Complexul Muzeal Goleşti
22. Parcul Dendrariu Chişinău, Republica Moldova
23. SC FLORISAL Satu Mare
24. R.A.A.D.P.F.L. Craiova, Zone Verzi
25. Primăria oraşul Balş
26. Primăria municipiului Ramnicu-valcea
27. Regionala Căi Ferate Craiova, Secţia L1 Piteşti
28. SC IULIAN IMPEX SRL Arad
29. CRYS STYLE Bucureşti
30. Jana Podaru, artist plastic Braşov
31. Adrian Popa, Cluj-Napoa
32. Floribel Bălţi, Republica Moldova
33. Simon Florian, Piteşti, pictură
34. SC RODICA SRL Arad, goblenuri
35. Prof. Elena Stoica, acuarele cu tematica „Aripa de inger”
36. SC LUTSCH 2000 Vinţu de Jos, judeţul Alba, Flentea Simion
37. Bogdan Naidin, Craiova, colecţionar cactuşi
38. Florăria STAR 2000 Piteşti
39. SC RER-RWE Oradea
40. Mihalache Odette, pictură
41. I.C.P.P. Mărăcineni-Piteşti
42. Administraţia Domeniului Public Piteşti